În România, cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă afecțiune oncologică la femei, cu aproximativ 13.000 de cazuri anuale și un număr de 3.600 de decese. Pentru a facilita depistarea timpurie, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat un ghid care detaliază parcursul medical de la primele simptome până la etapa de recuperare. Documentul explică modul în care serviciile medicale sunt decontate, oferind claritate în procesul de diagnosticare și tratament.
Un aspect esențial evidențiat de CNAS este faptul că accesul la investigațiile pentru confirmarea unei suspiciuni oncologice nu depinde de calitatea de asigurat. Femeile care nu dețin asigurare medicală pot beneficia de aceste servicii prin înscrierea în Programul Național de Oncologie, care le conferă automat statutul de asigurat. Punctul de plecare pentru orice suspiciune, precum un nodul la nivelul sânului sau al axilei, este vizita la medicul de familie.
Pentru a evita refuzurile din partea clinicilor sub pretextul epuizării fondurilor, CNAS recomandă utilizarea unei proceduri specifice pe biletul de trimitere. Dacă medicul suspectează o afecțiune oncologică, acesta trebuie să bifeze căsuța „SO” (suspiciune oncologică). Această bifă permite efectuarea investigațiilor în afara valorii de contract a furnizorului, asigurând decontarea chiar dacă plafonul lunar al clinicii a fost atins. În acest regim, clinicile sunt obligate să efectueze analizele în maximum 5 zile lucrătoare.
Sistemul de asigurări de sănătate decontează pachete standardizate de spitalizare de zi pentru diagnosticarea cancerului mamar, proces care ar trebui să dureze 28 de zile. Aceste pachete includ confirmarea diagnosticului prin mamografie, ecografie și biopsie, verificarea extinderii bolii prin tomografie computerizată și evaluarea stării generale înainte de tratament. Fiecare pacientă are dreptul la decontarea acestor pachete de diagnostic o singură dată pe an, asigurând o abordare integrată a investigațiilor.
După stabilirea tratamentului, pacientele au dreptul la monitorizare și la servicii de gestionare a complicațiilor, care trebuie efectuate tot în maximum 5 zile lucrătoare. CNAS prevede decontarea integrală a investigațiilor recomandate de oncolog, inclusiv pentru recuperare medicală, care poate ajunge la 42 de zile pe an. De asemenea, sunt prevăzute îngrijiri paliative la domiciliu și acces la dispozitive medicale, precum proteze externe de sân sau manșoane compresive pentru limfedem.
Situația screening-ului în România rămâne critică, conform datelor internaționale care indică o participare foarte scăzută a populației la controalele preventive. Conform European Cancer Screening Policy Index 2026, România ocupă ultimul loc în Europa în acest sector, având un scor general de doar 11%. Mai grav, rata de participare specifică pentru screening-ul cancerului de sân este de numai 9%, ceea ce subliniază necesitatea depistării precoce prin consulturile anuale recomandate.