Situația epidemiologică globală cauzată de holeră rămâne una critică, în ciuda unei ușoare scăderi a mortalității în raport cu anul precedent. Datele preliminare pentru primele nouă luni ale anului 2026 indică faptul că peste 3.000 de persoane au pierdut viața din cauza acestei boli. Deși cifrele sunt mai mici decât în perioada trecută, impactul asupra populațiilor vulnerabile este încă masiv, în special în zonele unde accesul la îngrijiri medicale este limitat.
Anul 2025 a fost marcat de o criză extrem de gravă, fiind cel mai negru an de la anul 1999 din acest punct de vedere. În acea perioadă, numărul victimelor a ajuns la aproape 7.900 de decese, multe dintre acestea survenind înainte ca persoanele afectate să poată beneficia de asistență medicală. Lorenzo Pezzoli, directorul departamentului de boli bacteriene cu potențial epidemiologic din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a oferit aceste detalii în cadrul unei intervenții la Geneva.
Continentul african rămâne zona cea mai grav afectată de această epidemie, înregistrând aproape nouă din zece cazuri de holeră la nivel mondial. Fenomenul climatologic El Nino reprezintă un factor de risc major care ar putea agrava semnificativ situația actuală. Această schimbare climatică exacerbează răspândirea bolii prin două extreme opuse: atât prin excesul de apă, cât și prin lipsa de apă, afectând stabilitatea resurselor necesare supraviețuirii.
Pentru a combate această amenințare, OMS și Alianța internațională pentru vaccinuri (GAVI) au stabilit un obiectiv ambițios de reducere a numărului de cazuri cu 90% până în anul 2030. Strategia se bazează pe campanii de vaccinare și îmbunătățirea igienei. În 2025, Grupului Internațional de Coordonare (GIC) i-a fost autorizată furnizarea a 71 de milioane de doze de vaccin, finanțate de GAVI, pentru a asigura un răspuns rapid în zonele cu focare epidemiologice.
Programul de intervenție vizează în special șapte state care au concentrat împreună aproximativ 90% din totalul cazurilor și deceselor din 2025. Aceste țări sunt Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen. Prin cartografierea distritelor unde holera reapare recurent, autoritățile pot elabora planuri naționale de combatere mult mai bine țintite, încercând să prevină decesele care pot surveni în doar câteva ore de la infectare.
Eradicarea holerei a fost deja realizată în țările cu venituri mari în urmă cu mai multe generații, datorită accesului la apă potabilă și la sisteme moderne de canalizare. Totuși, în prezent, bolii rămâne o amenințare letală, deși este ușor și ieftin de tratat cu ajutorul medicamentelor existente. Eficiența răspunsului colectiv este vizibilă, dar experții subliniază că eforturile trebuie dublate pentru a atinge țintele de siguranță sanitară.