Fostul președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, a reacționat joi la acuzațiile lansate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobetre, privind o situație financiară critică în sistemul de asigurări de sănătate. Moldovan respinge ideea unui „dezastru” financiar și solicită dovezi verificabile pentru afirmația conform căreia există facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei. Acesta subliniază necesitatea de a explica clar cifrele și de a face o comparație reală între situația moștenită și cea actuală.
În cadrul răspunsului său, Horațiu Moldovan a explicat că există o distincție clară între restanțele de plată și sumele necesare pentru cheltuielile viitoare. El a precizat că o factură a cărei dată de plată nu a expirat nu poate fi considerată o restanță. Fostul președinte a menționat că la sfârșitul anului 2024 existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente, precum și peste 4 miliarde de lei restanțe la concedii medicale, multe având termene depășite cu 2-3 ani.
Moldovan a prezentat date care arată o evoluție spre eliminarea restanțelor, afirmând că la sfârșitul anului 2025 restanțele au fost zero, situație care a continuat și la finalul lunii septembrie 2026. În anul 2025, CNAS a efectuat plăți de 84,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 14,83% față de anul 2024. Acesta susține că trendul de creștere a continuat pe tot parcursul anului 2026, contestând astfel acuzațiile de incompetență sau de gestionare defectuoasă a bugetului.
Referitor la bugetul anului 2026, fostul președinte a indicat că CNAS a propus inițial 97,08 miliarde de lei, însă Parlamentul a aprobat doar 82,79 miliarde de lei. Din acest motiv, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, dintre care 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Această sumă este necesară pentru ca plățile să fie la zi la finalul anului, nevenind vorba despre restanțe de 30 de miliarde de lei.
Conflictul dintre Horațiu Moldovan și Alexandru Rogobetre pune în evidență discrepanțele de viziune asupra gestionării resurselor publice. Ministrul Sănătății a susținut că nepriceperea administrativă a fostut cauza celei mai mari crize din programul național de peste 10 ani. În schimb, Moldovan a subliniat că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite, iar confundarea acestora este o eroare de interpretare a sistemului de sănătate.
Gestionarea bugetelor în sectorul public rămâne un subiect de dezbatere intensă, în contextul în care fondurile alocate sănătății sunt adesea privite prin prisma necesității de economisire. În cadrul unor discuții recente privind infrastructura medicală, s-a subliniat faptul că, chiar și în condiții de restricții bugetare, resursele destinate sănătății nu ar trebui tratate ca simple cheltuieli, ci ca investiții esențiale pentru populație.