Teoria falsă care asociază vaccinurile cu apariția autismului continuă să persiste în spațiul public de aproape trei decenii, în ciuda dovezilor științifice care o infirmă constant. Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie în cadrul Agenției Europene a Medicamentului, a descris această campanie de dezinformare ca fiind un „zombi care nu moare”. Această comparație subliniază modul în care mitul medical reușește să se reinventeze și să continue să influențeze percepția publică, în ciuda faptului că argumentele sale sunt în mod repetat invalidate.
Originea acestei controverse este localizată în anul 1998, printr-un articol publicat în revista medicală The Lancet de către medicul britanic Andrew Wakefield. Această cercetare sugera o legătură între vaccinul ROR și autism, însă studiul a fost realizat pe un grup de doar 12 copii și nu a putut demonstra nicio relație de cauzalitate. Ulterior, investigațiile au scos la iveală probleme grave privind datele și modul de realizare a cercetării, fapt ce a dus la retragerea integrală a articolului în anul 2010.
Alexandra Păcurariu a explicat faptul că, odată ce argumentul inițial a fost infirmat, susținătorii teoriei au început să caute noi explicații pentru a menține suspiciunea. Inițial, atenția s-a concentrat pe conservanții precum tiomersalul, un compus organic al mercurului, însă ulterior discursul s-a mutat către adjuvanții pe bază de aluminiu utilizați pentru stimularea răspunsului imunitar. Experta a precizat că nici tiomersalul, nici aluminiul nu sunt ingrediente ale vaccinului ROR, de la care a pornit controversa originală.
Pentru a verifica siguranța vaccinurilor, cercetătorii folosesc date din registre medicale naționale, așa cum este cazul unui studiu danez care a analizat informații de pe parcursul mai multor decenii. Acest studiu a evaluat expunerea cumulată la aluminiul din vaccinurile administrate în primii doi ani de viață la un grup de 1,2 milioane de copii. Rezultatele au urmărit apariția a 50 de afecțiuni cronice, inclusiv autismul și ADHD, dar nu au identificat nicio creștere a riscului odată cu expunerea la aluminiu.
O eroare de interpretare frecventă în aceste dezbateri este presupunerea că un diagnostic apărut după vaccinare este cauzat automat de vaccin. Alexandra Păcurariu a menționat fenomenul „healthy vaccinee bias”, unde persoanele vaccinate pot fi monitorizate medical mai des, ducând la identificarea mai rapidă a afecțiunilor. În acest context, Comitetul Consultativ Global pentru Siguranța Vaccinurilor din cadrul OMS a reafirmat în decembrie 2025 că dovezile științifice nu susțin existența unei relații cauzale între vaccinare și tulburările din spectrul autist.
Situația este critică în România, unde acoperirea vaccinală a scăzut semnificativ, afectând imunitatea colectivă. Conform datelor OMS din iunie 2026, acoperirea cu prima doză a vaccinului ROR a scăzut de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar pentru a doua doză scăderea a ajuns la 62%. Aceste niveluri sunt sub pragul de 95% necesar pentru prevenirea focarelor de rujeolă, în contextul în care țara a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă în anul 2024.