Două unități medicale de importanță majoră au fost oficial inaugurate în România, marcând un pas important în modernizarea infrastructurii sanitare. Spitalul Agrippa Ionescu de la Balotești și pavilionul Zerlendi al Institutului Marius Nasta au fost puse în folosință, beneficiind de finanțare europeană. Autoritățile subliniază că aceste structuri moderne nu ar fi putut fi construite fără accesul la fondurile de la nivelul Uniunii Europene.
Noul pavilion Zerlendi, dedicat pacienților cu boli grave de plămâni, înlocuiește o clădire veche de peste 130 de ani care fusese închisă din cauza degradării. Această nouă structură dispune de 115 paturi, dintre care 19 sunt destinate terapiei intensive, fiind dotată cu 3 săli de operație și laboratoare performante. În următoarele săptămâni, internările în noua clădire a Institutului Marius Nasta vor putea începe efectiv.
Ministerul Sănătății, sub coordonarea lui Alexandru Rogobete, coordonează procesul de operaționalizare și relocarea personalului medical în noile spații. Echipele de la minister lucrează împreună cu managerul spitalului pentru a organiza mutarea secțiilor și a specialităților în clădirea nouă. Directorul medical al Institutului Marius Nasta a menționat că aceste condiții de lucru vor permite oferirea unui act medical de calitate, atât pentru medici, cât și pentru pacienți.
Spitalul Agrippa Ionescu de la Balotești reprezintă o investiție de o amploare considerabilă, desfășurată pe o suprafață de peste 37.000 mp. Această unitate medicală oferă 520 de paturi, fiind cea mai mare capacitate pentru spitalizare continuă, și include 19 secții și 14 săli de operație. Printre dotările tehnice se numără o sală hibridă pentru chirurgie cardiovasculară și echipamente de ultimă generație, precum PET-CT, SPECT-CT și aparatură de radioterapie.
Pentru a asigura siguranța pacienților, spitalul de la Balotești dispune de 51 de paturi de terapie intensivă cu sisteme de deschidere automată, fără contact manual. Investiția totală pentru aceste proiecte a ajuns la 120 de milioane de euro, utilizând mecanisme de finanțare prin PNRR. Prin acest program, spitalul a implementat și proiecte suplimentare pentru digitalizarea fluxurilor medicale și reducerea riscurilor de infecții asociate asistenței medicale.
Aceste inaugurări se încadrează într-un context de gestionare a fondurilor europene prin PNRR, unde lista proiectelor de infrastructură medicală a suferit modificări. Conform ministrului Sănătății, doar opt spitale noi au rămas cu finanțare directă prin acest mecanism, după ce alte nouă unități sanitare au fost mutate în alte proiecte. Această reorganizare a priorităților de finanțare europeană a determinat redistribuirea resurselor către alte direcții de investiții.