Sari la conținut
Ultima oră Cum supraviețuiește mitul vaccinurilor și autismul: Analiza unei experte de la EMA
Voința Poporului
Sănătate

Așteptarea pentru medicamente salvatoare în România: peste 1.200 de zile față de 56 în Germania

Pacienții români sunt cei mai puțin tratați cu medicamente inovatoare din Europa, cu un decalaj de peste trei ani față de alte state membre.

3 min citire
Așteptarea pentru medicamente salvatoare în România: peste 1.200 de zile față de 56 în Germania
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Pacienții din România se confruntă cu o întârziere masivă în accesul la tratamente medicale de ultimă generație, așteptând peste trei ani pentru medicamentele noi lansate în Uniunea Europeană. Datele recente ale industriei farmaceutice europene arată că timpul median de așteptare în țara noastră a ajuns la un record negativ de 1.201 de zile. Această situație contrastează violent cu realitatea din Germania, unde tratamentele inovatoare devin accesibile populației în doar 56 de zile.

Conform raportului Patients W.A.I.T. 2025, publicat de EFPIA, România ocupă ultima poziție în ceea ce privește accesul la medicamente inovatoare din cele 36 de țări analizate. Diferența de timp dintre România și Germania este de peste 21 de ori, ceea ce înseamnă aproximativ trei ani și patru luni de așteptare pentru români. În restul țărilor analizate, timpul median până la disponibilitatea unui medicament nou este de 532 de zile, evidențiind o inegalitate profundă în cadrul spațiului european.

Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului (EMA), a subliniat că există o discrepanță între procesul de autorizare și cel de acces real la tratament. Deși sistemul de autorizare a introducerii pe piață este unul comun la nivelul Uniunii Europene, responsabilitatea pentru organizarea și finanțarea sistemelor de sănătate rămâne o competență națională. Autoritățile de la nivel local decid ce produse sunt necesare și dacă acestea vor fi incluse în sistemele de rambursare sau compensare.

Pentru a reduce aceste inegalități, Emer Cooke a propus o abordare mai coordonată la nivel de Europă, nu doar la nivel de țări individuale. Una dintre soluțiile identificate este colaborarea între statele membre pentru achiziții comune de medicamente, deoarece puterea de negociere este mai mare atunci când mai multe țări lucrează împreună. Această strategie ar putea ajuta statele cu o putere de cumpărare redusă să beneficieze de avantajele unei piețe mai mari și mai stabile.

Noua legislație farmaceutică europeană ar putea aduce schimbări importante prin introducerea unor prevederi care să forțeze companiile să depună cereri de rambursare în toate statele membre. Dacă producătorii nu vor respecta aceste cerințe, există posibilitatea de a retrage anumite stimulente oferite de Uniune. Reforma urmărește îmbunătățirea accesului la tratamente și reducerea riscului de penurie, însă aplicarea generală a acestui nou cadru legislativ este prevăzută abia pentru anul 2028.

Procesul de introducere a medicamentelor pe piața națională implică, după autorizarea europeană, o serie de proceduri locale complexe. Acestea includ stabilirea prețurilor, evaluarea beneficiilor terapeutice și negocierea directă cu producătorii pentru includerea pe listele de compensare. Resursele financiare limitate ale sistemelor de sănătate naționale influențează direct viteza cu care un tratament nou ajunge efectiv în mâinile pacienților din România.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Sănătate