Guvernul României a aprobat, vineri, 30 octombrie 2026, prima rectificare bugetară a anului, prin care sectorul sănătății beneficiază de o suplimentare totală de 8,3 miliarde de lei. Din această sumă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS va primi 7,1 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Sănătății va beneficia de 1,2 miliarde de lei. Fondurile sunt destinate acoperirii cheltuielilor urgente, medicamentelor, continuării programelor de sănătate și susținerii investițiilor în infrastructura spitalicească.
În cadrul evenimentului HEALTH FORUM, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, a subliniat că această deblocare de 10% din fondurile necesare permite acoperirea cheltuielilor pentru luna noiembrie, însă presiunea financiară asupra sistemului rămâne ridicată. Ea a menționat că o nouă rectificare bugetară este deja așteptată în luna decembrie pentru a asigura continuitatea plăților. Această situație impune un efort suplimentar pentru CNAS și casele teritoriale, care trebuie să finalizeze acte adiționale pentru a procesa plățile.
Procesul administrativ de emitere a actelor adiționale este necesar deoarece creditele de angajament au fost diminuate anterior pentru a asigura contravaloarea serviciilor oferite în lunile septembrie și octombrie. Larisa Mezinu-Bălan a precizat că acest efort este necesar pentru aproximativ 77 de mii de furnizori care utilizează platforma informatică. Vicepreședintele a declarat că sistemul este subfinanțat, ceea ce face ca procesul de diagnosticare, deși poate părea simplu, să fie extrem de dificil în contextul resurselor limitate.
Un obiectiv major al CNAS rămâne depistarea timpurie a bolilor, inclusiv pentru pacienții oncologici sau cei cu boli rare, pentru a asigura accesul la testare. Larisa Mezinu-Bălan a explicat că, conform standardelor Uniunii, screeningul populației sănătoase nu ar trebui decontat din fondurile de asigurări sociale, deoarece acestea trebuie să funcționeze ca un mecanism de protecție atunci când apare boala. Instituția urmărește astfel modificarea normelor actuale pentru a direcționa resursele către pacienții care se află la risc.
Pentru a crește transparența, CNAS lansează o platformă informatică prin care vor putea fi analizate sumele cheltuite în cadrul celor 16 programe naționale de asigurări de sănătate gestionate de instituție. Larisa Mezinu-Bălan a observat că sumele angajate pentru boli rare au avut o creștere vizibilă între 2021 și vara anului 2026, însă anul acesta nu au intrat medicamente noi care să crească costurile. Această stagnare a fost cauzată de faptul că România a trecut printr-o perioadă de interimat, fără un guvern cu drepturi depline.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări legate de accesul rapid la diagnostic, în special pentru pacienții cu boli rare care sunt adesea privați de investigații timpurii. Deși rectificările bugetare pot reduce parțial criza financiară, specialiștii subliniază că este nevoie de o combinație de finanțare constantă și de personal calificat pentru a îmbunătăți screeningul neonatal și depistarea precoce a afecțiunilor grave.