Psihoterapeuta Cătălina Dumitrescu avertizează asupra modului în care utilizarea excesivă a tehnologiei și a rețelelor sociale afectează dezvoltarea psihologică a adolescenților. Într-un interviu recent, autoarea cărții „Prețul libertății” a subliniat că mediul digital nu este un spațiu neutru, ci unul construit prin algoritmi care îndeamnă utilizatorul la o revenire constantă. Această realitate pune sub semnul întrebării capacitatea minorilor de a-și gestiona singuri emoțiile și de a se desprinde de fluxul digital continuu.
Un aspect critic evidențiat de Cătălina Dumitrescu este modul în care ecranele devin un răspuns imediat la orice disconfort sau plictiseală. În loc să învețe să își gestioneze frustrarea sau să își folosească creativitatea în momentele de liniște, copiii tind să apeleze la telefon pentru o stimulare instantanee. Acest comportament împiedică dezvoltarea autoreglării sănătoase, proces prin care un copil învață, cu sprijinul adultului, să numească și să tolereze emoțiile dificile necesare maturizării.
Impactul asupra relațiilor sociale este, de asemenea, semnificativ, deoarece atenția adolescenților este adesea fragmentată de notificări și de nevoia de validare. Cătălina Dumitrescu explică faptul că relațiile reale intră într-o competiție permanentă cu un flux digital care nu se oprește niciodată. Această stare de alertă constantă, determinată de gândul că „s-ar putea întâmpla ceva mai important” pe telefon, afectează capacitatea de concentrare și calitatea interacțiunilor față în față.
În ceea ce privește imaginea de sine, perioada dintre 10 și 14 ani este marcată de o reorganizare a reprezentării sinelui. Rețelele sociale amplifică nevoia de apartenență prin transformarea aprecierii în cifre, precum numărul de like-uri sau de urmăritori. Această evaluare publică și măsurabilă poate face ca sentimentul propriei valori să depindă excesiv de validarea externă, influențând modul în care adolescenții aleg să se prezinte sau să își exprime opiniile.
Problema nu constă doar în educația digitală, ci și în designul propriu-zis al platformelor, care include funcții precum „infinite scroll” sau „autoplay”. Cătălina Dumitrescu susține că aceste decizii de design au un interes economic direct și transformă utilizarea tehnologiei într-o problemă de sănătate publică. Prin urmare, responsabilitatea nu poate fi proiectată integral asupra părinților, fiind necesară o implicare a instituțiilor pentru a impune platforme construite într-un mod mai sigur pentru copii.
Discuțiile despre sănătatea mintală în mediul digital reflectă o preocupare globală crescută, având în vedere legătura dintre comportamentele online și performanța școlară. Studiile recente arată că utilizarea excesivă a ecranelor pentru jocuri sau streaming poate duce la scăderea rezultatelor academice și la dificultăți în dezvoltarea limbajului. Aceste fenomene sunt adesea corelate cu o scădere a timpului dedicat somnului, mișcării și interacțiunilor directe, elemente fundamentale pentru o creștere sănătoasă.