O cercetătoare de 28 de ani, angajată la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkuțk pentru Siberia și Extremul Orient, a decedat pe 2 octombrie. Incidentul a avut loc în localitatea Șelekhov, iar decesul a fost cauzat de o pneumonie de etiologie necunoscută. Există suspiciuni că femeia ar fi putut fi expusă la Yersinia pestis, bacteria responsabilă pentru boala ciumă, după un incident accidental în laborator.
Presa locală a raportat că, pe 25 septembrie, angajata ar fi spart din greșeală un tub care conținea agentul patogen. Deși această versiune circulă, sursele independente nu au confirmat încă acest aspect, iar agenția rusă Rospotrebnadzor a precizat că testele efectuate pe probele prelevate nu au identificat microorganismele specifice activității sale profesionale. Totuși, alți angajați ai institutului au fost deja puși în carantină și sub observație medicală constantă.
Ciuma pneumonică reprezintă o formă extrem de periculoasă de infecție, fiind singura care se poate transmite direct între oameni prin picături respiratorii. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, această formă de boală poate deveni fatală în doar 18 până la 24 de ore de la apariția primelor simptome dacă nu este tratată. Simptomele includ febră, dureri de cap și slăbiciune, însă starea pacienților se poate deteriora extrem de rapid.
Deși boala este gravă, experții subliniază că ratele de vindecare rămân ridicate dacă tratamentul cu antibiotice este administrat prompt, ideal în primele 24 de ore. Dr. Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, a avertizat că este esențial să se monitorizeze dacă există tulpini de bacterie rezistente la antibiotice. Transparența și urmărirea eficientă a contactelor sunt considerate factori critici pentru gestionarea oricărui focar de infecție.
Ciuma pneumonică se diferențiază de forma bubonică, care se transmite prin purici, prin faptul că afectează direct plămânii. Există și forma septicemică, unde bacteriile se multiplică în fluxul sanguin, provocând insuficiență organică. În prezent, Yersinia pestis persistă în populațiile de rozătoare sălbatice, ceea ce face eradicarea bolii o provocare majoră pentru sistemele de sănătate publică la nivel global.
La nivel mondial, ciuma rămâne o problemă de sănătate publică, cu un număr semnificativ de cazuri raportate. Între anii 2019 și 2025, Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 3.860 de cazuri suspecte de ciuma la om. Majoritatea acestor episoade au fost localizate în Republica Democratică Congo și Madagascar, care au reprezentat împreună 97,7% din totalul cazurilor confirmate raportate în această perioadă.