O mare parte dintre medicii rezidenți din România susțin că necesită cursuri de comunicare pentru a interacționa mai eficient cu pacienții și aparținătorii acestora. Rezultatele unei cercetări sociologice desfășurate la nivel național în 2026 arată că șase din zece medici din această categorie declară nevoia de pregătire suplimentară. Studiul, realizat de Colegiul Medicilor din România, analizează modul în care acești profesioniști își evaluează competențele și provocările întâlnite în practica clinică.
Analiza datelor indică faptul că nevoia de formare este extrem de accentuată în anumite ramuri ale medicinei. Specialitățile precum Pediatria, oncologia, Psihiatria, Medicina de Familie și ATI se numără printre cele în care cererea de cursuri de comunicare este exprimată cel mai frecvent. În aceste domenii, proporția răspunsurilor care indică o necesitate ridicată de pregătire depășește praguri de 65-70%. Această tendință este observată uniform în majoritatea centrelor din țară.
Există diferențe semnificative între percepții atunci când analizăm genul medicilor rezidenți. Femeile medic rezident indică o nevoie de formare mai ridicată, cu un procent de 64,2%, comparativ cu 52% în cazul bărbaților. Mai mult, 32,8% dintre femei consideră că au nevoie foarte mare de pregătire, față de 25,2% dintre bărbați. În schimb, 26,2% dintre respondenții de sex masculin consideră că au o nevoie scăzută de dezvoltare în acest domeniu, un procent de peste două ori mai mare decât la femei.
În ceea ce privește evaluarea propriilor abilități, 63% dintre rezidenți consideră că sunt eficiente în mare sau în foarte mare măsură. Totuși, detaliile arată că numai 13,1% optează pentru varianta „în foarte mare măsură”, în timp ce 49,7% aleg varianta „în mare măsură”. Un grup de 30,4% dintre participanți a oferit un răspuns neutru la această întrebare. Această perspectivă reflectă o schimbare de paradigmă, unde pregătirea nu mai este limitată doar la cunoștințele clinice.
Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, subliniază importanța integrării unor module de formare aplicată. Această măsură ar putea contribui la creșterea calității actului medical și la prevenirea situațiilor conflictuale. „Integrarea unor cursuri de comunicare în pregătirea medicilor rezidenți, într-un format inovativ, alături de metode obiective de evaluare și mecanisme de feedback periodic, pot contribui la creșterea calității actului medical, la prevenirea situațiilor conflictuale și a riscurilor asociate deficiențelor de comunicare, precum și la consolidarea relației de încredere dintre medici, pacienți și aparținători”, a declarat Cătălina Poiană.
Sistemul de sănătate din România traversează o perioadă de transformări și investiții majore în infrastructură. În timp ce se discută despre îmbunătățirea competențelor medicilor, alte proiecte de anvergură sunt în desfășurare, precum construirea unui nou spital public la Oradea. Această investiție de 138 de milioane de euro este estimată să fie finalizată în anul 2028, completând lista proiectelor majore de infrastructură publică în domeniul sănătății din țară.