Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de reglementare pentru un domeniu vast care cuprinde practici variate, de la homeopatie și astrologie medicală până la Feng Shui, terapie holografică sau T.BI GU. Scopul principal al acestui demers este aducerea sub control a unor activități care se desfășoară deja în afara monitorizării oficiale. Proiectul vizează stabilirea unor reguli clare pentru autorizarea practicienilor, funcționarea cabinetelor, formarea profesională și evidența activităților, oferind totodată un cadru pentru protecția beneficiarilor acestor servicii.
Ministerul subliniază faptul că adoptarea acestor norme nu constituie o validare medicală sau științifică a eficacității metodelor menționate. Reglementarea este prezentată ca o metodă de a aduce în lumină activități pe care mii de oameni le utilizează deja, dar care până acum nu au fost supuse verificărilor. Prin acest proces, statul poate determina cine are voie să practice anumite metode, în ce condiții și, cel mai important, cine poartă răspunderea juridică atunci când apar probleme sau consecințe negative pentru pacienți.
Medicul Mihail Pautov avertizează că lipsa controlului poate avea consecințe fatale, în special pentru pacienții oncologici. Un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute în 2018 a demonstrat că persoanele care aleg exclusiv medicina alternativă în locul tratamentului oncologic au un risc de deces de aproximativ 2,5 ori mai mare. Reglementarea ar permite înscrierea practicienilor într-un registru oficial, facilitând astfel depunerea plângerilor și retragerea autorizațiilor în cazul în care se dovedește că un pacient a fost îndrumat să renunțe la tratamentul medical prescris.
Pentru a evita confuziile, se propune ca în fiecare cabinet să fie afișat vizibil faptul că metoda utilizată nu are dovezi științifice de eficacitate. Reclamele ar trebui să fie strict controlate, fiind interzisă utilizarea unor termeni precum „vindecă” sau „tratează”. Dr. Mihail Pautov sugerează că linia dintre practicile acceptabile și cele periculoase ar trebui trasă pe baza capacității de a face rău direct, a promiterii vindecării unor boli sau a îndrumării pacientului departe de tratamentul medical necesar.
Consimțământul informat este un alt pilon esențial al noilor reguli, asigurând că persoana care alege o terapie alternativă este pe deplin conștientă de natura acesteia. Formularul de consimțământ ar trebui să specifice clar că metoda respectivă nu înlocuiește tratamentul medical convențional și nu oferă dovezi științifice de funcționare. Astfel, un adult informat poate lua o decizie proprie, însă problema actuală este că mulți aleg aceste căi fără a beneficia de o informare corectă și transparentă.
În sistemul de sănătate din România, gestionarea riscurilor și a deciziilor medicale rămâne un subiect de intens dezbatere publică. Deciziile de sistem, precum timpul limitat al consultului medical sau distribuția resurselor, influențează modul în care pacienții interacționează cu medicii de familie. În acest context, reglementarea unor zone gri precum terapiile neconvenționale apare ca o tentativă de a crea un cadru de responsabilitate juridică într-un domeniu care funcționează adesea în afara supravegherii statului.