Cercetătorii de la Vanderbilt-Ingram Cancer Center (VUMC) din Statele Unite au realizat o hartă moleculară extrem de amplă a cancerului de sân. Această cercetare complexă a integrat date provenite din analiza a peste 7.600 de tumori, colectate prin intermediul a 22 de studii independente. Rezultatele, care au fost publicate marți în revista Cell Reports Medicine, arată că sistemele actuale de clasificare nu reușesc să surprindă toate diferențele biologice dintre tumori, afectând astfel înțelegerea prognosticului și a răspunsului la tratament.
Echipa de cercetare a utilizat analiza transcriptomului pentru a studia totalitatea moleculelor de ARN produse de celule, oferind astfel informații detaliate despre activitatea genelor. Prin utilizarea unor metode de analiză computerizată adaptate din studiile celulare la nivel individual, cercetătorii au reușit să compare un număr masiv de tumori. Această abordare a permis gruparea acestora în funcție de caracteristici moleculare comune, evidențiind populații tumorale distincte care prezintă rezultate clinice și sensibilități la tratament diferite.
O descoperire majoră vizează identificarea unui subtip neuroendocrin de cancer de sân, care nu este recunoscut în prezent prin sistemele standard de clasificare moleculară. Aceste tumori au caracteristici biologice proprii și sunt asociate cu rezultate clinice mai slabe atunci când pacientele urmează tratamente standard, precum chimioterapia sau terapia endocrină. Cercetătorii au identificat proteina FGFR1 ca fiind o posibilă țintă terapeutică pentru acest subtip, însă eficacitatea tratamentelor care inhibă această proteină urmează să fie evaluată în studii clinice.
Analiza a evidențiat și diferențe semnificative în cadrul unor categorii considerate până acum omogene, precum cele cu expresie redusă a receptorilor pentru estrogen. În acest caz, caracteristicile biologice sunt mai apropiate de cele ale cancerelor cu receptori negativi, ceea ce poate influența evaluarea răspunsului la tratamentele hormonale. De asemenea, au fost identificate subgrupuri de tumori HER2-pozitive care depind masiv de semnalizarea prin proteina HER2, sugerând că anumite medicamente care blochează activitatea enzimatică a acesteia ar putea fi mai eficiente.
În ceea ce privește cancerul de sân triplu negativ, studiul a identificat un subtip agresiv asociat cu celulele progenitoare bazal-luminale. Pentru aceste forme de cancer, cercetătorii au observat posibile vulnerabilități la terapiile care vizează căile de semnalizare RTK/MAPK sau la tratamentele antiangiogenice, care urmăresc inhibarea formării vaselor de sânge ce hrănesc tumora. Brian Lehmann, autor coordonator al studiului, a subliniat că au fost identificate categorii de paciente cu rezultate nefavorabile care necesită opțiuni terapeutice noi, încă neacoperite de medicina actuală.
Evoluția medicinei personalizate în oncologie depinde tot mai mult de capacitatea de a identifica profiluri genetice specifice pentru fiecare pacient. În contextul provocărilor actuale din sistemul de sănătate, precum gestionarea resurselor sau decontarea serviciilor medicale, precizia diagnosticului molecular reprezintă un pas esențial către tratamente mai eficiente. Identificarea unor ținte terapeutice noi, precum proteina FGFR1, poate reduce impactul bolilor agresive prin aplicarea unor strategii de tratament adaptate strict nevoilor biologice ale fiecărei tumori.