Societatea Română de Reabilitare Medicală (SRRM) a subliniat importanța momentului în care începe procesul de recuperare pentru persoanele care suferă un accident vascular cerebral (AVC). Conform poziției societății, reabilitarea medicală trebuie să fie inițiată încă din perioada spitalizării, imediat ce starea pacientului este stabilă. În acest proces, medicul de reabilitare medicală trebuie să facă parte din echipa multidisciplinară care stă în jurul pacientului, asigurând o continuitate a îngrijirii.
Situația din România este marcată de cifre îngrijorătoare, deoarece între 55.000 și 65.000 de persoane suferă un AVC în fiecare an, conform estimărilor făcute de prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele SRRM. Deși există aproximativ două milioane de români care au nevoie de o formă de reabilitare medicală, doar jumătate dintre aceștia beneficiază de astfel de servicii într-un an. Lipsa unui registru național dedicat face ca aceste date să rămână aproximative, bazate pe estimările Organizației Mondiale a Sănătății.
Eficiența tratamentului depinde de momentul și intensitatea mobilizării, evitarea efortului maxim făcut prea rapid. Studiul AVERT, publicat în The Lancet, a demonstrat că o mobilizare foarte intensă în primele 24 de ore nu a ajutat, fiind asociată cu un rezultat mai slab la trei luni. Totuși, îngrijirea într-o unitate specializată cu o echipă multidisciplinară reduce riscul de deces sau de dependență cu aproximativ un sfert, conform unei analize Cochrane din 2020.
Lipsa unei intervenții la timp poate duce la consecințe grave, precum pierderea echilibrului, dificultăți de vorbire sau dezvoltarea spasticității. Spasticitatea, o încordare involuntară a mușchilor, afectează între 20% și 40% dintre pacienții cu AVC, ceea ce înseamnă între 11.000 și 26.000 de cazuri noi anual în România. Acest fenomen necesită un management etapizat și personalizat, deoarece nu dispare rapid și poate compromite autonomia pacientului.
În cadrul sistemului medical, medicul de reabilitare medicală coordonează kinetoterapeuții, logopedul și psihologul, stabilind obiectivele într-un Plan Individual de Medicină Fizică și de Reabilitare. Prof. univ. dr. Mădălina Iliescu a declarat că „pacientul cu AVC are, în jurul lui, o echipă solidă, de la medicul de urgență și neurolog, până la asistente și imagiști”, însă a avertizat că uneori omul se pierde în sistem. Ministerul Sănătății a anunțat în 2023 un program prioritar pentru neuroreabilitarea precoce în secțiile de neurologie.
Accesul la aceste servicii rămâne limitat în România din cauza subfinanțării și a numărului redus de zile de tratament în ambulatoriu decontate de CNAS pentru pacientul cronic. Pe lângă lipsa datelor statistice complete, sistemul de sănătate se confruntă cu provocări legate de gestionarea resurselor pentru pacienții cronici. Această situație impune o atenție sporită asupra modului în care sunt organizate programele de recuperare pentru a asigura un drum mai ușor pentru pacienți și aparținătorii acestora.