Consumul de carne de pui, unul dintre cele mai frecvente alimente din România, implică riscuri de sănătate care nu pot fi identificate doar prin aspectul produsului. Nutriționistul-dietetician Andreea Trîmbițaș avertizează că, deși carnea poate părea proaspătă, există pericole legate de contaminarea microbiologică și de reziduurile de substanțe chimice. Specialistul subliniază că procesul de gătire, deși esențial, nu este o soluție universală pentru toate tipurile de riscuri asociate producției industriale.
Dezvoltarea accelerată a păsărilor, cum este cazul hibridului Ross 308 care ajunge la două kilograme în doar 33 de zile, este rezultatul selecției genetice și al furajării intensive. Andreea Trîmbițaș explică faptul că acest ritm de creștere nu demonstrează administrarea de hormoni, deoarece Directiva europeană 96/22/CE interzice substanțele cu acțiune estrogenă sau androgenă. Performanța acestor păsări provine din programe genetice și formule nutriționale precise, adaptate vârstei și necesităților de dezvoltare a musculaturii.
Contaminarea microbiologică reprezintă o amenințare majoră, fiind vorba despre bacterii precum Campylobacter jejuni, care cauzează salmoneloză sau toxinfecții alimentare. Andreea Trîmbițaș menționează că riscul nu vine doar din consumul cărnii insuficient preparate, ci și din contaminarea încrucișată pe tocatoare, cuțite sau mâini. De asemenea, listerioza poate reprezenta un pericol grav pentru femeile însărcinate sau persoanele cu imunitate scăzută, chiar dacă nu este un contaminant specific exclusiv pentru pui.
Utilizarea antibioticelor în fermele avicole este strict reglementată prin legislația europeană, care interzice folosirea acestora pentru stimularea creșterii. Totuși, nutriționistul avertizează că pot exista reziduuri dacă perioada de așteptare dintre ultima administrare și sacrificare nu este respectată corect. Această problemă ridică riscul rezistenței antimicrobiene, deoarece bacteriile pot dezvolta mecanisme de supraviețuire care se pot transmite prin lanțul alimentar de la animale la oameni.
Un aspect critic este faptul că fierberea sau prăjirea cărnii nu garantează eliminarea reziduurilor de antibiotice din organismul animalului. Deși prepararea termică adecvată este indispensabilă pentru inactivarea microorganismelor precum Salmonella, stabilitatea antibioticelor la temperatură variază semnificativ. Andreea Trîmbițaș precizează că siguranța chimică a produsului trebuie asigurată prin controalele oficiale și respectarea limitelor maxime de reziduuri, nu prin metodele de gătit utilizate de consumatori în bucătărie.
În cadrul reglementărilor europene, siguranța alimentară este monitorizată prin standarde stricte de producție și control oficial. Consumatorii sunt sfătuiți să verifice întotdeauna țara de origine, lotul și data de expirare pe ambalajele din magazinele autorizate. Este recomandat ca puiul să fie gătit până la o temperatură internă de minimum 74°C, măsurată în partea cea mai groasă, pentru a reduce riscurile infecțiilor.