O grupare de 146 de cercetători din 30 de țări a publicat un apel prin intermediul revistei medicale The Lancet, solicitând ca schimbările climatice să fie catalogate oficial ca „urgențe sanitare mondiale”. Această schimbare de statut ar avea scopul de a obliga guvernele să aloce fonduri necesare pentru adaptarea sistemelor de sănătate la nivel național. Obiectivul este de a pregăti economiile pentru impactul sever pe care schimbările climatice îl vor avea asupra stabilității acestora.
Analiza realizată de experți subliniază consecințele grave și vizibile ale crizei climatice asupra sănătății populației globale. Cercetătorii avertizează că creșterea exponențială a costurilor va pune sub presiune sistemele de sănătate, riscând ruperea acestora într-un timp foarte scurt și sistarea serviciilor esențiale din sectorul public. Marina Romanello, directoarea științifică a proiectului Lancet, a declarat că efectele nefaste ale schimbărilor climatice progresează mult mai rapid decât răspunsul oferit de comunitatea mondială.
Datele colectate pentru perioada 2016-2023 arată că în lume s-au înregistrat peste 3 milioane de decese cauzate de căldură. Doar în anul 2023, numărul persoanelor care au murit din cauza temperaturilor extreme a depășit 710.000, o cifră mai mare decât decesele provocate de HIV sau paludism. Marina Romanello solicită implementarea unui „dispozitiv de intervenție de urgență” coordonat între state, un mecanism similar cu cel pus la punct de OMS în timpul pandemiei.
În paralel, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege pentru instituirea unor planuri de „reziliență climatică”. Conform documentului, cele 27 de State Membre vor fi obligate să elaboreze astfel de planuri până la finele anului 2030, bazându-se pe scenarii științifice despre încălzirea planetei. Proiectul estimează că temperaturile ar putea crește cu 1,5 grade până în 2030, ajungând la 2 grade în 2050 și 3 grade în 2050, costurile acestor planuri fiind estimate la aproximativ 70 de miliarde Euro anual.
Impactul acestor schimbări se va simți și în securitatea alimentară, deoarece temperaturile extreme pot afecta agricultura și pot duce la scumpirea alimentelor de bază prin necesitatea importurilor. Guvernele sunt încurajate să acționeze preventiv prin mecanisme de rezistență comună pentru a evita dezastrele economice. Situația este agravată de faptul că anul 2027 ar putea fi cel mai călduros din istorie din cauza fenomenului El Nino, ceea ce impune o planificare urgentă a politicilor de prevenție.
Contextul actual al sistemului de sănătate din România indică o vulnerabilitate majoră în gestionarea resurselor. În perioada recentă, s-a semnalat că sectorul medical are nevoie de 11 miliarde de lei pentru închiderea anului, în timp ce experții au avertizat că sistemul nu a mai întâlnit o criză financiară de asemenea amploare de peste 10 ani. Această fragilitate financiară poate accentua riscurile menționate de cercetătorii din The Lancet în cazul unor crize climatice majore.