Raportul Lancet Countdown, aflat la a zecea ediție, avertizează că schimbările climatice trebuie recunoscute oficial drept o urgență sanitară mondială. Studiul, care reunește contribuțiile a 146 de cercetători din 30 de țări, subliniază necesitatea ca guvernele să accelereze finanțarea pentru adaptarea sistemelor de sănătate și a economiilor. Această solicitare vine în contextul intensificării impactului încălzirii globale asupra sănătății umane, care pare să depășească viteza măsurilor de răspuns luate până în prezent.
Impactul mortalității cauzate de temperaturile ridicate este alarmant, înregistrându-se aproape trei milioane de decese asociate căldurii la nivel mondial între anii 2016 și 2023. Doar în cursul anului 2023, căldura ar fi fost responsabilă pentru un număr record de 710.000 de decese, o cifră care depășește mortalitatea cauzată de malarie sau HIV. Cercetătorii estimează că peste două treimi din aceste decese sunt atribuite direct schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.
Pentru a gestiona aceste crize, experții propun crearea unui mecanism coordonat de intervenție între state, similar cu cel utilizat de Organizația Mondială a Sănătății în cazul pandemiilor. Obiectivul este trecerea de la reacțiile punctuale la evenimente extreme la un răspuns coerent pe termen lung, care să consolideze capacitatea sistemelor sanitare. Ollie Jay, profesor la Universitatea din Sydney, explică faptul că schimbările climatice amplifică atât intensitatea, cât și frecvența perioadelor de căldură extremă.
Consecințele economice ale încălzirii globale sunt masive, reducerea productivității lucrătorilor costând economia mondială peste 1.000 de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani. Impactul este distribuit inegal, Asia de Sud-Est pierzând 3,9% din PIB, iar Africa 3,2%, în timp ce Europa înregistrează o pierdere de 0,2%. Deși investițiile în energii curate au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili furnizează încă aproximativ 80% din energia globală.
Finanțarea cercetării medicale legate de climă a crescut de șapte ori, atingând 316 milioane de dolari în 2024, însă distribuția resurselor rămâne problematică. Aproximativ 84% din aceste fonduri au revenit cercetătorilor din țările bogate, deși statele cel mai puțin dezvoltate sunt cele mai afectate. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului, a avertizat că eforturile actuale sunt prea lente și că instabilitatea geopolitică din ultimii doi ani a împins problema încălzirii globale în plan secund.
Discuțiile despre urgența climatică și sănătate publică se încadrează într-un context global de creștere a riscurilor de mediu și de gestionare a crizelor. Deși tehnologiile și măsurile de alertă evoluează, presiunea asupra resurselor și vulnerabilitatea populațiilor rămân puncte critice. Raportul subliniază că reducerea poluării atmosferice a ajutat la evitarea a 323.000 de decese începând din 2016, demonstrând că acțiunile concrete pot salva vieți în întreaga lume.