Serviciile de urgență din România funcționează în prezent ca o „policlinică națională”, fiind suprasolicitate de pacienți care nu prezintă probleme medicale critice. Conform dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției de terapie intensivă nou-născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” București, maximum 15-20% dintre cazurile prezentate sunt urgențe serioase. Pacienții vin la secții cu febră sau alte afecțiuni care nu necesită intervenție de urgență, generând dificultăți majore în managementul serviciului medical.
Pentru a combate lipsa de capacitate, instituțiile de top apelează la investiții masive în infrastructură. Spitalul „M.S. Curie” a investit 12-13 milioane euro din fonduri private și 9 milioane euro din PNRR pentru a construi 20 de paturi suplimentare, după ce în ultimii șase ani aproximativ 150 de copii au decedat așteptând îngrijirea. Institutul Clinic Fundeni a finalizat trei proiecte prin PNRR, inclusiv un laborator de peste 1 milion de euro pentru diagnosticul infecțiilor, o nouă zonă de ATI cu 14 paturi și o zonă de spitalizare de zi cu 60 de paturi.
Sectorul privat contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unor hub-uri medicale integrate. Robert Șerban, proprietarul Gral Medical, a anunțat că are în derulare un spital în București pentru paliatie și hematologie, și unul în Piatra-Neamț pentru oncologie. În același sens, Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City, dezvoltă un complex în zona Băneasa care include 400 de paturi, cuprinzând medicină internă, oncologie și un centru rezidențial pentru vârstnici. George Peltecu, fondator Nativia și Umana Fertility, a bugetat investiții de 10 milioane euro pentru extinderea infrastructurii de fertilizare in vitro.
Deși infrastructura și echipamentele evoluează, experții subliniază că procesele și resursele umane rămân puncte critice. Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, director general al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a menționat că performanța depinde de capacitatea de a oferi perspectivă de evoluție personalului, nu doar de venituri. Totodată, dr. Alida Moise, director general al Spitalului de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, a precizat că noul sediu al instituției, cu 39 de paturi pentru internare continuă și 30 pentru terapie intensivă, va fi recepționat pe 27 aprilie 2027.
Digitalizarea și reforma sistemului de asigurări sunt văzute ca soluții necesare pentru eficiență. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, a indicat o creștere a cheltuielilor în zona de prespital cu 11% în 2025, însă a subliniat că bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate este construit subdimensionat. Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalului Universitar de Urgență București, a cerut o reformă profundă a sistemului de asigurări, construit pe principii postcomuniste, pentru a permite un aflux de capital care să susțină investițiile necesare într-un hub medical modern.