Europa se confruntă cu un asalt ideologic intens, marcat de revenirea socialismului revoluționar în multiple forme de exprimare. Această mișcare, care vizează subminarea centrului politic liberal și a ordinii de drept, pune presiune pe democrațiile din Uniunea Europeană, Franța fiind prezentată ca exemplul cel mai semnificativ. Fenomenul este alimentat de ura socială și de instrumentalizarea rețelelor sociale, fiind susținut de laboratoarele de dezinformare ale Kremlinului.
Socialismul revoluționar se manifestă prin două ramuri aparent opuse: socialismul internaționalist, ce include bolșevismul și neocomunismul, și socialismul naționalist sau suveranist, reprezentat de nazism și fascism. Deși par antagoniste, ambele versiuni au aceeași origine ideologică și împărtășesc dorința de a ridica masele prin forță împotriva elitelor. Această mișcare asaltează valorile UE, fiind utilizată de partide politice, alianțe extremiste sau chiar grupări de crimă organizată.
În Franța, tensiunile sunt vizibile prin protestele extremei stângi, pe care premierul Lecornu le-a numit „insurecție”, și prin ascensiunea unor lideri precum Marine Le Pen sau Jean-Luc Mélenchon. În Germania, curentul anti-sistem al extremei drepte caută „ordine și autoritate” și oprirea ajutorului pentru Ucraina. Ambele tabere extreme sunt descrise ca fiind adepte ale antisemitismului și utilizând tactici de intimidare pentru a destabiliza sistemul democratic și economic actual.
Contextul european este agravat de migrația non-europeană neintegrată și de excesele asistențiale ale Statului Bunăstării Sociale. Prim ministra Danemarcei a semnalat că migrația în masă a afectat grav Franța și Suedia, în timp ce în societățile europene apare un amestec de „islamo-gauchism” și furie socială. Aceste elemente creează un cocktail instabil care subminează competitivitatea economică a Uniunii Europene și îi pune în pericol securitatea și independența energetică.
În România, se observă un discurs extremist care amestecă nostalgia comunistă, național-ceaușismul și simbolistica legionară. Această abordare „catch-all” caută să capteze electoratul prin teme de conspiraționism, anti-știință și atacuri la adresa „elitelor corupte”. Această tendință locală oglindește mișcările de socialism revoluționar care bântuie restul continentului, folosind rețelele sociale pentru a pompa ideologii care vizează demolarea sistemului actual.
Pentru a evita declinul, modelul economic și social european trebuie reformat prin modernizare tehnologică și creștere a productivității. Relansarea competitivității UE, menționată în Rapoartele Draghi și Letta din 2024, necesită eforturi investiționale și consolidarea capacității de apărare. Fără aceste reforme, obiectivele strategice ale Uniunii, precum extinderea sau securitatea Flancului Estic, riscă să fie abandonate în favoarea intereselor puterilor revizioniste.