Eurodeputata austriacă Lena Schilling, membră a Verzilor, a scos la iveală o experiență de violență digitală prin care a trecut, fiind victima unor imagini pornografice false. Acestea au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale și au prezentat-o dezbrăcată, fără nicio formă de consimțământ. Schilling solicită acum Uniunii Europene să garanteze că interdicția aplicată aplicațiilor care creează astfel de conținut va fi implementată într-un mod concret și eficient.
Problema a fost scoasă în evidență după ce organizația Agora Digitale Transformation (ADT), cu sediul la Berlin, a informat-o pe eurodeputată despre distribuția acestor imagini online. Schilling a descoperit luna trecută că fotografii de la una dintre primele sale conferințe de presă fuseseră modificate digital pentru a simula nuditatea. Această acțiune a fost descrisă de ea ca fiind o formă de violență digitală menită să o umilească și să o rănească profund.
Raportul organizației ADT relevă o dimensiune alarmantă a acestui fenomen în cadrul instituțiilor europene. Din totalul de 50 de eurodeputați vizați de deepfake-uri cu caracter sexual, 46 sunt femei. Mai mult, datele arată că 138 de femei din parlamentele a 22 de state membre ale UE au fost afectate de materiale similare. Femeile sunt de 33 de ori mai susceptibile decât bărbații să fie asociate cu pornografie de tip deepfake.
Pentru a combate acest abuz, Lena Schilling și eurodeputata germană a Verzilor, Terry Reintke, au inițiat o scrisoare semnată de 119 eurodeputați. Documentul este adresat instituțiilor europene și cere mecanisme de aplicare pentru interdicția aplicațiilor de tip „nudifier”. Aceste instrumente permit modificarea fotografiilor prin apăsarea unui singur buton, având scopul de a controla și umili corpurile femeilor. Eurodeputata avertizează că aceste practici pot descuraja femeile să mai intre în viața publică.
Schilling subliniază că scopul demersului este de a pune presiune pe statele membre și pe companiile tehnologice care profită de aceste instrumente. Ea dorește ca autoritățile naționale să elimine lacunele legislative care permit funcționarea acestor aplicații în Uniunea Europeană. Obiectivul este ca orice femeie care dorește să candideze pentru o funcție publică să poată face acest lucru fără teama că imaginile sale vor fi manipulate pentru a o prezenta dezbrăcată împotriva voinței sale.
Această problemă de securitate digitală și protecție a demnității apare într-un context în care tehnologia avansată poate fi utilizată pentru manipulare politică și socială. În cadrul Uniunii Europene, legislația privind utilizarea inteligenței artificiale prevede interdicția acestor aplicații, însă implementarea efectivă rămâne punctul critic. Fără mecanisme de control riguroase, reglementările legislative riscă să rămână doar o declarație de principiu fără impact real asupra victimelor.