Autostrăzile A7 și A8, împreună cu modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Moldovei, au fost recunoscute ca fiind obiective de interes european. Această confirmare vine în urma demersului depus de Asociația HaiCăSePoate, care a solicitat ca aceste proiecte să fie privite ca elemente de securitate și coeziune. Comisia Europeană a răspuns oficial la Petiția nr. 1834/2025, validând faptul că dezvoltarea acestor axe de circulație este esențială pentru stabilitatea regiunii.
Comisia Europeană a subliniat că estul României necesită o atenție deosebită, fiind o zonă direct afectată de contextul de securitate creat de războiul din Ucraina. Instituția a menționat posibilitatea accesării unor fonduri prin programul Connecting Europe Facility, precum și fondurile de coeziune și cele regionale. De asemenea, există posibilitatea utilizării instrumentelor dedicate consolidării mobilității militare, însă proiectele trebuie să îndeplinească condițiile specifice ale programelor europene relevante.
Deși recunoașterea este un pas important, responsabilitatea pentru construcția acestor autostrăzi rămâne în responsabilitatea statelor membre. Comisia a clarificat faptul că stabilirea și implementarea priorităților de infrastructură aparțin în final autorităților naționale. Președintele Asociației HaiCăSePoate, Ciprian Mitoșeriu, a explicat că autostrada A8 nu mai poate fi considerată doar o revendicare regională sau o promisiune internă. Legătura dintre Moldova, Republica Moldova și Ucraina are acum o dimensiune europeană clară.
Autostrada A7, cunoscută sub numele de Autostrada Moldovei, are o lungime de 453 de kilometri, pornind de la Ploiești spre Siret. În prezent, mai mult de jumătate din acest trasează este deschisă traficulului sau se află în faza de execuție avansată. Autostrada A8, numită și Autostrada Unirii, cuprinde aproximativ 305 kilometri între Târgu Mureș și Ungheni. Pentru peste 90% din traseul acesteia există deja contracte semnate pentru lucrările de proiectare sau execuție.
Obiectivul asociației a fost atingerea unui statut oficial pentru infrastructura de pe estul țării în cadrul instituțiilor europene. Deși proiectele nu sunt încă finalizate, reprezentanții susțin că problema a intrat pe circuitul instituțional european. Această victorie de etapă transformă infrastructura din Moldova într-o problemă de conectivitate europeană. Autoritățile române nu mai pot evita responsabilitatea față de aceste axe de circulație, având în vedere importanța lor pentru securitatea și mobilitatea regională.
Proiectele de infrastructură de transport sunt adesea scrutate de instituțiile europene pentru a asigura standardele de conectivitate în cadrul Uniunii. În contextul actual, dezvoltarea axelor de transport din estul României este văzută ca un element de stabilitate regională. Această abordare este similară cu modul în care alte sector de activitate, precum industria textilă, sunt monitorizate de UE pentru a asigura respectarea standardelor de sustenabilitate și eficiență în cadrul pieței comune.