Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație apare în contextul unei noi propuneri bugetare care prevede un total de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025. Această sumă este cu 8% mai mică decât cea propusă inițial de Comisia Europeană, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de finanțare a proiectelor naționale de dezvoltare.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cele mai afectate de aceste schimbări propuse. Victor Negrescu a semnalat că pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această scădere ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Europarlamentarul susține că România are nevoie de un buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, pentru a asigura condiții echitabile de concurență pe piața europeană.
Reduceri semnificative sunt vizate și în alte domenii critice precum educația, sănătatea și digitalizarea. Bugetul pentru programul Erasmus+ ar putea fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut de Comisia Europeană și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European. În ceea ce privește sănătatea, s-a semnalat o scădere de aproape 3 miliarde de euro pentru finanțarea comună, în timp ce fondurile pentru digitalizare și inteligență artificială ar putea scădea cu peste 7 miliarde de euro.
Securitatea și protecția civilă sunt, de asemenea, amenințate de noile direcții bugetare propuse. Fondurile pentru protecție civilă și urgențe sanitare ar putea suferi o reducere de aproximativ 35%, iar cele destinate solidarității în caz de dezastre ar putea scădea cu circa 55%. Victor Negrescu a subliniat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre, ceea ce poate duce direct la o scădere a banilor disponibili pentru România.
Impactul acestor decizii asupra infrastructurii este major, având în vedere că 6 din 10 investiții publice din România au fost realizate cu fonduri europene de la integrare până în prezent. Victor Negrescu a avertizat că termenele propuse pentru utilizarea acestor fonduri ar putea pune o presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură. În acest context, europarlamentarul a susținut că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a apăra interesele naționale în negocierile de la Bruxelles.
Negocierile privind bugetul european sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a statelor membre pe termen lung. Liderii europeni urmează să discute noua propunere de buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul principal al acestor discuții este de a ajunge la un acord politic concret până la sfârșitul anului curent, moment în care se vor stabili direcțiile de finanțare pentru perioada următoare.