Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație apare în urma propunerii de buget prezentate de Președinția irlandeză a Consiliului UE, care vizează o reducere a fondurilor. Noua structură bugetară propusă este de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 8% față de planul inițial al Comisiei Europene.
Impactul asupra sectoarelor cheie ar putea fi major, având în vedere că 6 din 10 investiții publice din România au fost finanțate prin fonduri europene de la integrare. În sectorul agricol, pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro, conform noii propuneri. Victor Negrescu subliniază că această modificare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre, afectând competitivitatea agriculturii românești.
Sectorul educației și cel al sănătății sunt, de asemenea, sub presiune din cauza reducerilor bugetare propuse la nivel european. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei, iar finanțarea pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Eurodeputatul a menționat că lipsa unei alocări distincte pentru programe precum EU4Health pune în pericol accesul la tratamente și nevoia de personal medical.
Digitalizarea și protecția civilă sunt alte domenii vizate de tăieri, cu o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro în zona de inteligență artificială. Fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare ar putea scădea cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea fi reduse cu circa 55%. Victor Negrescu a precizat că aceste reduceri sunt greu de justificat, având în vedere nevoile de cercetare și infrastructură digitală ale României.
Pe lângă reducerea fondurilor, există temeri legate de mecanismele de calcul și de termenele de utilizare a banilor europeni. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale, ceea ce poate duce la o scădere directă a resurselor pentru România. În plus, nu au fost prevăzute alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile, iar coeficientul financiar pentru regiunile de frontieră cu Ucraina nu este aplicat la fel ca pentru cele cu Rusia sau Belarus.
Procesul de negociere a bugetului european pe termen lung este unul critic pentru stabilitatea financiară a statelor membre. Liderii europeni urmează să analizeze această propunere în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul final este de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului, decizia finală influențând direct dezvoltarea economică și socială a României până în anul 2034.