Liderii europeni au reluat la Bruxelles discuțiile privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, într-un context de puternice tensiuni politice. Negocierile vizează stabilirea resurselor necesare pentru investiții publice, dezvoltare economică, agricultură și securitate în următorii șapte ani. România se află într-o poziție critică, deoarece propunerea actuală a Președinției irlandeze ar putea reduce semnificativ fondurile destinate dezvoltării regionale și sectorului agricol național.
Președinția irlandeză a prezentat un cadru de negociere care propune o reducere de peste 140 de miliarde de euro față de varianta inițială a Comisiei Europene. Această decizie este contestată de aproape jumătate din statele membre, care avertizează că resursele vor fi insuficiente pentru provocările structurale ale Europei. Eurodeputata Carla Tavares a subliniat că reducerea cu 12,8% a fondurilor pentru competitivitate și cu 17,4% a celor pentru acțiune externă ar putea slăbi poziția Uniunii în fața instabilității globale.
Pentru România, miza este extrem de mare, deoarece șase din zece investiții publice realizate după aderizarea la UE au fost finanțate prin fonduri europene. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat că varianta irlandeză afectează direct modernizarea drumurilor, școlilor, spitalelor și dezvoltarea satelor. Mai mult, în sectorul agricol, propunerea ar putea scădea sprijinul mediu minim de la 130 de euro pe hectar, la doar 90 de euro, conform propunerii Comisiei Europene.
Disputa bugetară include și alte domenii strategice, precum digitalizarea și inteligența artificială, unde finanțarea ar putea fi cu peste 7 miliarde de euro mai mică decât estimat inițial. În plus, sectorul sănătății, biotehnologiei și educației ar putea suferi reduceri de miliarde de euro, afectând programe precum Erasmus+. România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state, care se opun reducerilor pentru dezvoltarea regională și subvențiile agricole, argumentând că resursele trebuie protejate pentru reducerea decalajelor economice.
Pe de altă parte, există voci care solicită constrângeri bugetare și mai stricte, precum cancelarul german Friedrich Merz. Acesta susține că noul buget trebuie redus mult mai mult față de propunerea de aproape 2 trilioane de euro a Comisiei Europene, argumentând că nicio țară nu își poate permite contribuții la o asemenea scară. Friedrich Merz a menționat că propunerea actuală depășește cu 50% nivelul de finanțare al cadrului financiar multianual aflat deja în vigoare.
Procesul de negociere urmează să finalizeze un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru ca legislația să fie adoptată în 2027. Acest calendar este esențial pentru ca noile programe și finanțările să poată începe fără întreruperi de la 1 ianuarie 2028. Dacă discuțiile se vor prelungi, riscul de a comprima termenele de implementare pentru proiectele mari de infrastructură din state precum România va crește considerabil.