Agricultura europeană este confruntată cu un volum masiv de reglementări, depășind pragul de 50.000 de cerințe de reglementare. Acestea vizează programele de sprijin agricol, protecția mediului și sănătatea animalelor, impunând o povară administrativă considerabilă. Pentru România, respectarea acestor norme ale Politicii Agricole Comune (PAC) este condiția esențială pentru accesarea subvențiilor europene, iar simplificarea procedurilor ar putea reduce semnificativ resursele consumate de birocrație.
Cercetarea realizată de EU CAP Network a analizat modul de funcționare al PAC în raport cu legislația națională și reglementările europene. Studiul s-a bazat pe 128 de interviuri și 12 studii de caz din Cehia, Germania, Franța, Italia, Portugalia și Slovacia. Rezultatele indică faptul că problema nu derivă doar din numărul regulilor, ci mai ales din modul în care acestea sunt aplicate de autorități.
Fermierii se confruntă cu raportări duble și inspecții repetate, fiind nevoiți să transmită aceleași date către instituții diferite. În Slovacia, crescătorii de animale trebuie să raporteze mișcările animalelor către mai multe entități, deși informațiile există deja în bazele de date naționale. Viticultorii din Franța au semnalat situații similare, fiind obligați să furnizeze date despre vie pentru subvenții, programe naționale și certificări.
Lipsa de coordonare între autorități generează și conflicte de termene limită. În Cehia, raportarea pesticidelor are un termen de șapte zile conform normelor naționale, în timp ce PAC impune doar cinci zile. În Franța, termenele administrative coincid adesea cu perioadele aglomerate de însămânțare. Aceste neconcordanțe pot expune fermierii riscului de a primi amenzi din cauza unor erori administrative involuntare.
Echipa de cercetare propune măsuri precum posibilitatea de a transmite informațiile o singură dată și îmbunătățirea schimbului de date între autorități. Se recomandă coordonarea inspecțiilor și simplificarea formularelor online pentru a ajuta fermele mici, care au resurse limitate. Autorii subliniază că sistemele digitale care nu comunică între ele pot genera muncă suplimentară în loc să o reducă, afectând eficiența întregului sector.
Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă pilonul principal de sprijin financiar pentru sectorul agricol din Uniunea Europeană, determinând modul în care statele membre își gestionează resursele de la sol. Deciziile privind simplificarea acestor proceduri de reglementare sunt esențiale pentru menținerea competitivității fermelor europene în fața presiunilor economice globale și a costurilor crescute de producție.