Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit joi că Ungaria a încălcat legislația comunitară prin aplicarea unui mecanism care facilita eliberarea anticipată a persoanelor condamnate pentru trafic de persoane. Instanța cu sediul la Luxemburg a validat acțiunea depusă de Comisia Europeană, constatând că reglementările aplicate de guvernul de la Budapesta nu asigurau sancțiuni care să fie eficiente, proporționale sau suficient de descurajatoare. Decizia pune sub semnul întrebării modul în care statul ungar a gestionat pedepsele pentru infracțiuni grave.
Problema a survenit în urma unei hotărâri de guvern adoptate în anul 2023, care transforma automat pedepsele cu închisoarea în „detenție specială pentru reintegrare”. Acest sistem permitea eliberarea și expulzarea imediată a condamnaților pentru trafic de persoane sau tentativă de trafic de persoane. Conform procedurii, persoanele eliberate erau obligate să părăsească teritoriul Ungariei în termen de 72 de ore, având interdicția de a reveni în țară pe durata pedepsei, fără a executa efectiv închisoarea.
Impactul acestui mecanism asupra sistemului de justiție este semnificativ, având în vedere numărul de beneficiari. Deși hotărârea de guvern a fost abrogată la data de 19 august 2025, până în acel moment, 2.525 de persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni au beneficiat deja de eliberare. Comisia Europeană a susținut în proces că acest sistem risca să favorizeze impunitatea și să afecteze direct eficiența politicilor europene aplicate în domeniul migrației și al controlului frontierelor.
Judecătorii europeni au argumentat că măsura nu poate fi considerată o pedeapsă reală, deoarece condamnații nu executau pedepsele cu închisoarea prevăzute, ci erau doar expulzați. Instanța a subliniat că eliberarea automată, efectuată fără o evaluare individuală a gravității infracțiunii sau a profilului persoanei, este disproporționată. Un astfel de sistem nu are un efect de descurajare, deoarece infractorii se pot aștepta ca sancțiunea finală să fie doar expulzarea din țară.
În concluzie, CJUE a evidențiat faptul că Ungaria nu și-a respectat obligațiile prevăzute de dreptul UE, inclusiv în cazul unor infracțiuni extrem de grave. Legislația europeană impune pentru aceste cazuri pedepse cu închisoarea de cel puțin opt ani, însă mecanismul ungar a subminat acest standard. Prin această decizie, instanța de la Luxemburg confirmă faptul că sancțiunile aplicate de Ungaria nu au respectat cerințele de eficiență și proporționalitate impuse de normele comunitare.
Controlul frontierelor și gestionarea migrației reprezintă piloni centrali ai politicii Uniunii Europene, fiind reglementate prin directive stricte pentru a asigura securitatea comunitară. Deciziile Curții de Justiție vin adesea ca răspuns la implementările naționale care depășesc sau subminează aceste standarde comune, afectând modul în care statele membre aplică dreptul european în cazul infracțiunilor transfrontaliere grave.