Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că un student care a urmat o parte semnificativă din educație în Belgia și a obținut diploma de învățământ secundar acolo poate avea o legătură reală cu societatea belgiană. Această conexiune trebuie luată în considerare înainte de aplicarea cotei rezervate nerezidenților pentru studiile medicale. Decizia vine în urma cauzei C-131/25, Axel Dris împotriva Guvernului Comunității Franceze, limitând utilizarea exclusivă a reședinței ca criteriu de selecție.
Conflictul a pornit de la situația lui Axel Dris, un cetățean luxemburghez cu domiciliul în Luxemburg, care și-a făcut studiile secundare în Arlon, în Belgia. În anul 2022, acesta a promovat examenul de admitere pentru studiile de medicină și științe dentare din Comunitatea Franceză a Belgiei. Totuși, normele de la acea dată impuneau o cotă de 30% pentru candidații nerezidenți, iar Axel Dris a fost inclus în această categorie din cauza domiciliului său oficial, fiind împiedicat să obțină certificatul de înscriere.
Axel Dris a contestat decizia în fața Consiliului de Stat belgian, susținând că anii petrecuți la școală și diploma obținută în Belgia au creat o integrare socială și educațională reală. CJUE a explicat faptul că o diferență de tratament bazată strict pe reședință poate constitui o discriminare indirectă pe criteriul cetățeniei. Prin urmare, autoritățile trebuie să demonstreze că limitările impuse sunt justificate în mod obiectiv, fiind proporționale cu obiectivele de sănătate publică urmărite.
Instanța europeană a precizat că, deși statele membre au competența de a organiza sistemele de educație și de a asigura numărul de profesioniști medicali, acestea trebuie să respecte principiul nediscriminării. Administrația nu poate presupune automat că toți nerezidenții vor părăsi sistemul medical local imediat după absolvire. Legătura formată prin școlarizare, activitățile sociale și diploma obținută în sistemul național reprezintă elemente care pot anula prezumția de lipsă de integrare a unui candidat.
Hotărârea nu anulează sistemele de cote în sine și nu îi garantează automat lui Axel Dris admiterea sau despăgubiri financiare. Rolul Curții este de a interpreta dreptul european, lăsând instanței naționale sarcina de a soluționa litigiul conform acestor noi interpretări. CJUE nu a stabilit un număr fix de ani de școlarizare necesari pentru a fi considerat integrat, lăsând evaluarea „partei semnificative” de educație în seama circumstanțelor specifice fiecărui caz.
Această decizie juridică reflectă tendința de protejare a drepturilor cetățenilor europeni în zonele de frontieră, unde viețile sociale și educaționale depășesc granițele administrative. În contextul mobilității transfrontaliere, instanțele europene tind să prioritizeze realitatea socială și integrarea efectivă în detrimentul unor criterii pur birocratice de reședință, asigurând astfel un acces mai echitabil la studii superioare pentru cei care au construit o bază educațională locală.