Comisia Europeană lucrează la elaborarea unei recomandări oficiale privind siguranța candidaților și a reprezentanților aleși, document care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2026. Această inițiativă va fi însoțită de un ghid european de bune practici, menit să ofere soluții concrete pentru protecția celor implicați în viața politică. Procesul de pregătire vizează combaterea amenințărilor care pot afecta participarea democratică în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Proiectul face parte din pachetul European Democracy Shield, un set de măsuri prin care Comisia încearcă să întărească reziliența instituțiilor și integritatea proceselor electorale. Marie-Hélène Boulanger, director interimar în Direcția Generală Justiție și Consumatori, a explicat că răspunsul pregătit combină cooperarea cu statele membre, sprijinul pentru capacitatea instituțională și colectarea de date. Obiectivul este de a preveni situațiile în care intimidarea sau violența fizică forțează politicienii să își limiteze activitatea publică.
Strategia de protecție pune un accent deosebit pe grupuri specifice care se confruntă cu riscuri ridicate de discriminare. Femeile, reprezentanții politici de la nivel local și persoanele din categorii vulnerabile sunt tratate ca priorități distincte în cadrul recomandării. Comisia a consultat deja o gamă largă de actori, inclusiv partide politice, autorități de aplicare a legii, societatea civilă și organizații internaționale, pentru a identifica mecanismele de protecție necesare.
O preocupare majoră vizează mediul digital, unde amenințările au luat forme noi prin utilizarea rețelelor sociale și a inteligenței artificiale. Marie-Hélène Boulanger a menționat riscurile generate de deepfake-uri și conținutul audio fabricat, care pot fi folosite în campanii împotravele unor candidați. Deși recomandarea abordează aceste riscuri, ea rămâne distinctă de normele obligatorii deja existente pentru platformele online sau de regulile privind utilizarea AI în procesele electorale.
Formatul juridic al acestui document este unul de recomandare, ceea ce înseamnă că nu va funcționa ca o directivă obligatorie pentru statele membre. Competențele privind intervenția poliției, protecția persoanelor și răspunsul penal la atacuri rămân în jurisdicția națională a fiecărui stat. Comisia va încuraja însă adoptarea unor coduri de conduită și a unor standarde etice de către partidele politice, pentru a evita normalizarea atacurilor împotriva adversarilor.
În cadrul acestui proces de consolidare a democrației europene, Esteban González Pons a propus crearea unei alianțe interparlamentare pentru siguranța în politică. Această idee vizează reuniunea membrilor Parlamentului European și a parlamentelor naționale pentru schimb de experiență și bune practici. Deocamdată, această propunere reprezintă doar o idee politică și nu constituie o structură europeană oficial înființată sau cu un mandat stabilit.