Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul Public Procurement Act, un document care vizează reformarea profundă a modului în care sunt organizate achizițiile publice în Uniunea Europeană. Această schimbare legislativă va avea un impact direct asupra procedurilor din România, deoarece noul sistem va fi un Regulament direct aplicabil. Scopul principal este simplificarea și uniformizarea regulilor actuale, transformând achizițiile într-un instrument strategic pentru competitivitatea economică a întregului continent.
Una dintre cele mai semnificative modificări vizează modul de evaluare a ofertelor, trecerea de la criteriul prețului minim la raportul dintre preț și calitate. În cadrul noului sistem, autoritățile vor fi obligate să includă criterii de calitate care să reprezinte cel puțin 30% din totalul punctajului de atribuire. În cazul contractelor care sunt considerate intensive în forță de muncă, acest prag obligatoriu pentru calitatea ofertelor va fi ridicat la 50%. Autoritățile vor dispune de flexibilitate în alegerea criteriilor specifice, precum durabilitatea sau materialele utilizate.
Reforma propune, de asemenea, o digitalizare extinsă prin crearea unei piețe digitale europene pentru achiziții publice, bazată pe platforme de e-procurement interconectate. Acest mecanism va facilita participarea companiilor din alte state membre, eliminând necesitatea transmiterii repetate a documentelor. Comisia estimează că acest nou sistem va genera economii administrative anuale de aproximativ 649 milioane de euro. Din această sumă, circa 570 de milioane de euro vor fi economisite de către operatorii economici, iar restul de 80 de milioane de euro vor fi economisite de autoritățile publice.
Noul regulament introduce și un cadru pentru conceptul de „Buy European”, oferind posibilitatea de a acorda preferință operatorilor sau produselor europene. Autoritățile vor putea utiliza instrumente pentru a verifica originea produselor și a proteja securitatea aprovizionării în cazul unor riscuri economice. În anumite situații, accesul operatorilor din state terțe poate fi restricționat pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii Europene. Această abordare vizează protejarea infrastructurilor critice și a securității cibernetice în fața unor influențe externe.
Propunerea de reformă vizează și reducerea numărului de proceduri de la cinci la trei, prin unificarea actualelor directive și a numeroaselor acte sectoriale. Obiectivul este de a combate probleme precum scăderea concurenței sau participarea limitată a IMM-urilor la licitații. Autoritățile vor putea lua în calcul și criterii de mediu, de inovare sau de reziliență, însă vor trebui să explice în cazul în care nu aplică standardele de calitate. Această schimbare va afecta direct sectoare precum infrastructura, sănătatea sau educația.
În prezent, sistemul de achiziții publice este guvernat de trei directive principale și aproximativ 20 de acte legislative sectoriale care reglementează diverse domenii. Această fragmentare actuală este cea pe care Comisia Europeană dorește să o elimine prin introducerea unui singur cadru legislativ armonizat și direct aplicabil. Această reformă este esențială pentru a asigura o mai bună transparență și pentru a reduce dependențele de furnizori din afara Uniunii Europene, în contextul actual de incertitudine globală.