Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament menită să modernizeze și să simplifice cadrul actual al achizițiilor publice din Uniunea Europeană. Această inițiativă, adoptată pe 9 septembrie, urmărește sprijinirea investițiilor strategice în infrastructură și servicii publice, conform obiectivelor politice ale blocului european. Prin această reformă, se estimează că vor fi generate economii administrative anuale de aproximativ 650 de milioane euro, reducând semnificativ povara de tranzacționare pentru actori economici.
Propunerea de reformă vizează consolidarea normelor actuale într-un singur regulament direct aplicabil, eliminând complexitatea cauzată de cele trei directive existente. Această schimbare ar trebui să reducă povara administrativă de 80 de milioane de euro pentru achizitorii publici și de 5 a 570 de milioane de euro pentru operatorii economici. Obiectivul principal este crearea unei piețe unice a achizițiilor publice, care reprezintă în prezent aproximativ 15% din PIB-ul total al Uniunii Europene.
Noul cadru legislativ va introduce o abordare mai flexibilă, permițând negocierile între achizitor și solicitant în timpul procedurilor de licitație. Această schimbare va face procesele de achiziție publică să semene mai mult cu cele din sectorul privat, facilitând consultarea pieței și introducerea unor soluții inovatoare. De asemenea, se pune accent pe dezvoltarea unor proceduri specifice pentru soluțiile care nu sunt încă disponibile pe piața actuală.
O componentă esențială a reformei este dezvoltarea unei piețe digitale integrate, formată din platforme electronice interconectate și interoperabile între statele membre. Această digitalizare va permite verificarea automată a criteriilor de excludere și va facilita schimbul de date între sistemele naționale. Astfel, se urmărește creșterea numărului de oferte primite și consolidarea transparenței, responsabilității și a capacităților de combatere a fraudelor în cadrul proceselor de achiziție.
În ceea ce privește criteriile de selecție, metoda standard de atribuție va fi cel mai bun raport preț-calitate, cu un accent sporit pe calitate. Criteriile de calitate vor reprezenta cel puțin 30% din evaluare, însă această cifră crește la 50% pentru contractele care implică o utilizare intensivă a forței de muncă. Autoritățile vor trebui să ia în considerare nu doar prețul, ci și aspecte legate de mediu, securitate, reziliență și inovare.
Această reformă vine ca un răspuns la deficiențele identificate anterior de Curtea de Conturi Europeană, precum scăderea concurenței și participarea limitată a IMM-urilor. Propunerea reflectă și importanța geopolitică a achizițiilor publice, fiind în conformitate cu recomandările raportului Draghi privind securitatea și autonomia strategică. Regulamentul va fi supus negocierilor între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene înainte de a intra în vigoare.