Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă prin care centrele de date din întreaga Europă vor fi obligate să publice indicatorii privind eficiența energetică și consumul de apă. Această inițiativă vine în contextul în care capacitatea acestor infrastructuri din UE este anticipată să se tripleze în următorul deceniu. Autoritățile europene urmăresc astfel să estimeze cu precizie impactul acestui sector asupra mediului și asupra resurselor naturale disponibile.
Reglementările propuse vor impune un sistem comun de evaluare pentru toate centrele de date care dețin o putere de peste 500 kW. Evaluările nu vor viza doar consumul de resurse, ci vor analiza și modul în care aceste facilități contribuie la serviciile de echilibrare a rețelei electrice. De asemenea, vor fi monitorizate utilizarea energiei din surse regenerabile și capacitatea de recuperare a căldurii reziduale generate de echipamente.
Propunerea va trece printr-o etapă de analiză de două luni în cadrul Parlamentului European și a Consiliului înainte de implementare. În această perioadă, co-legiuitorii pot formula obiecții față de textul prezentat, însă nu au posibilitatea de a propune amendamente. În paralel, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru stabilirea standardelor minime de performanță, proces care urmează să fie încheiat în luna decembrie.
Primele evaluări efective în cadrul acestui nou sistem sunt programate pentru anul 2027, urmând ca o primă revizuire a întregului mecanism să aibă loc până la sfârșitul anului 2028. Această mișcare este necesară deoarece sectorul va trece de la o capacitate de aproximativ 9,2 GW la peste 17 GW până în anul 2030. Această expansiune masivă este impulsionată în principal de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.
Decizia de a impune transparență vine și ca răspuns la acuzațiile aduse unor mari operatori de centre de date. Aceștia ar fi folosit clauze de confidențialitate prevăzute în legislația UE pentru a împiedica accesul publicului la date esențiale despre impactul lor asupra mediului. Fără raportarea detaliată a fiecărei unități, organismele independente vor avea dificultăți în a evalua impactul real și în a ajuta UE să își atingă obiectivele de reducere a emisiilor de carbon.
Creșterea cererii de energie pentru infrastructura digitală pune sub presiune sistemele energetice naționale și europene. Pentru a gestiona această evoluție, UE a lansat proiectul „AI grids”, destinat dezvoltării unui model de inteligență artificială la nivel paneuropean pentru rețelele electrice. Această strategie vizează integrarea centrelor de date în sistemul energetic al blocului comunitar pentru a preveni instabilitatea rețelelor de distribuție.