Uniunea Europeană a adoptat marți un acord prin care magnații Alișer Usmanov și Mihail Fridman sunt scoși de pe lista sancțiunilor europene. Decizia a fost finalizată printr-o procedură scrisă, după ce s-a ajuns la un compromis între statele membre pentru a evita blocajul procesului de reînnoire a restricțiilor. Acest compromis a presupus eliminarea celor doi miliardari în schimbul unei prelungiri a măsurilor aplicate celorlalte entități sancționate, de la perioada obișnuită de șase luni la o durată de trei ani.
Procesul de negociere a fost marcat de presiuni diplomatice semnificative, Franța insistând pentru excluderea lui Alișer Usmanov invocând motive de securitate națională. Luxemburgul a susținut ulterior aceeași cerere pentru Mihail Fridman, în contextul faptului că acesta a intentat o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. Diplomații europeni au indicat că Franța a fost supusă unor presiuni din partea Azerbaidjanului, unde sunt reținuți cel puțin doi cetățeni francezi, existând suspiciuni că Baku folosește figura lui Usmanov pentru a exercita un șantaj asupra Parisului.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în acest proces de vot, fiind ultima țară care s-a opus măsurilor. Riga a susținut menținerea sancțiunilor împotriva lui Fridman și a partenerului său, Petr Aven, considerând legătura dintre aceștia un punct sensibil, având în vedere că Aven a fost privat de distincția civilă a țării în 2022. În final, Letonia s-a abținut de la vot, permițând astfel adoptarea acordului, însă prim-ministrul Andris Kulbergs a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni naționale.
Reacția Ucrainei a fost una de dură critică la adresa deciziei luate de blocul european. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat că eliminarea lui Usmanov și Fridman de pe lista sancționaților este o decizie rușinoasă și nejustificabilă, menționând că Moscova va sărbători acest rezultat. Acesta a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să nu se mai bazeze doar pe mecanismele colective, ci să impună propriile restricții naționale asupra acestor oligarhi pentru a menține presiunea asupra Rusiei.
Sancțiunile impuse inițial în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, vizează restricționarea tranzacțiilor financiare și a călătoriilor în cadrul Uniunii Europene, precum și înghețarea activelor deținute de persoanele vizate. Negocierile pentru acest nou acord au necesitat întâlniri la nivel înalt în Europa și în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Tensiunile au fost accentuate de dorința liderilor europeni de a prezenta un front unit, într-un moment în care schimbările politice din Ungaria, sub Viktor Orban, au reprezentat adesea un obstacol în calea sancțiunilor.
Sancțiunile europene împotriva oligarhilor ruși au fost introduse ca răspuns la acțiunile militare ale Rusiei, vizând blocarea resurselor financiare utilizate de Moscova. Aceste măsuri de restricționare sunt de obicei reînnoite la intervale de șase luni, însă acest mecanism de unanimitate necesită acordul tuturor statelor membre, ceea ce permite negocieri complexe și compromisuri politice între capitalele europene pentru a asigura continuitatea politicii externe a blocului.