Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au început joi, la Bruxelles, negocierile pentru stabilirea viitorului buget al blocului european. Disputele vizează finanțarea unor domenii strategice până în anul 2034, de la agricultură și apărare, până la imigrație, competitivitate și inteligență artificială. Obiectivul principal al șefilor de stat este finalizarea acestui acord înainte de valul de alegeri din 2027, care ar putea schimba radical echilibrul puterii în Europa.
Germania, prin cancelarul Friedrich Merz, a avertizat că procesul de negociere va fi unul extrem de dificil, deși există speranța unui acord până la sfârșitul acestui an. În joc sunt mii de miliarde de euro, iar principalele puncte de conflict rămân alocarea fondurilor pentru agricultură, mărimea anvelopei destinate Ucrainei și finanțarea centrelor de migranți din Africa. Deciziile privind investițiile în inteligența artificială reprezintă, de asemenea, un subiect critic în cadrul acestor discuții.
Presiunea politică este accentuată de perspectivele electorale, în special de alegerile prezidențiale din Franța, unde Marine Le Pen conduce în sondaje. Candidata extremei drepte, șefa partidului Rassemblement national, a criticat adoptarea bugetului înainte de 2027, numind procesul un „scandal democratic”. Le Pen a promis un rabat semnificativ al contribuției franceze la bugetul UE și a încercat să exercite presiuni asupra liderilor chiar înainte de începerea summitului de la Bruxelles.
Tabărările sunt clar împărțite între susținătorii unui buget ambițios și grupul celor numiți „frugali”. Franța, alături de Polonia, Italia și Spania, cere fonduri suplimentare pentru coeziunea socială și agricultură, premierul spaniol Pedro Sanchez considerând propunerea actuală insuficientă. Pe de altă parte, Germania, Suedia și Olanda pledează pentru tăieri masive, în contextul presiunii exercitate asupra bugetelor naționale, premierul olandez Rob Jetten sugerând compromisuri prin modernizarea UE.
O altă propunere controversată a venit din partea Irlandei, care deține președinția semestrială a UE, sugerând tăieri de 140 de miliarde de euro față de planul inițial al Comisiei Europene. Această măsură vizează reducerea cheltuielilor cu dezvoltarea și competitivitatea, însă nu a fost acceptată de nicio parte. În paralel, Parisul solicită suplimentarea bugetului prin noi taxe aplicate serviciilor digitale, activelor cripto sau jocurilor de noroc, pentru a asigura stabilitatea financiară.
Aceste negocieri bugetare pentru perioada 2028-2034 sunt esențiale pentru stabilitatea economică a întregului bloc, influențând direct alocarea fondurilor de coeziune și a resurselor agricole pentru fiecare stat membru. După dezbaterile privind bugetul și relația cu China, liderii europeni urmează să discute vineri despre situația din Ucraina, în prezența lui Volodimir Zelenski, care este așteptat în capitala belgiană.