Consiliul Economic și Social al Bulgariei a emis o declarație oficială prin care își exprimă opozția față de propunerea președinței irlandeze a Consiliului UE. Această inițiativă vizează o reducere de 8% a Cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Organizația avertizează că o astfel de diminuare a bugetului european ar putea limita capacitatea instituțiilor de a răspunde în mod sustenabil, adecvat și stabil la provocările economice, sociale și geopolitice care devin tot mai mari.
Poziția este susținută de un consens format din organizații patronale, sindicate și reprezentanți ai societății civile privind viitorul finanțării europene. Consiliul solicită accelerarea negocierilor pentru bugetul pe termen lung și insistă pe menținerea politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni esențiali. În loc de reduceri uniforme, entitatea propune ca orice ajustări să fie bine direcționate și proporționale, evitând aplicarea lor la nivelul tuturor domeniilor de activitate.
Declarația respinge categoric reducerile propuse pentru câteva instrumente financiare majore ale Uniunii Europene. Este vizată o scădere de 13% pentru Fondul european pentru competitivitate, de aproape 10% pentru Programul Orizont Europa și de 14% pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Consiliul subliniază că reducerea finanțării pentru interconectare ar putea pune în pericol securitatea economică, având în vedere vulnerabilitatea crescută a infrastructurii critice de pe continent.
În ceea ce privește alocarea resurselor, Consiliul Economic și Social al Bulgariei cere crearea unui buget separat pentru dezvoltarea rurală și menținerea fondurilor pentru Fondul Social European Plus. De asemenea, se solicită respectarea regulii N+3 pentru utilizarea fondurilor europene și amânarea măsurilor privind emisiile de carbon și de metan. Organizația respinge și noile surse de venit bazate pe accizele la tutun și emisiile de carbon, considerând că acestea vor afecta disproporționat statele membre mai mici.
O prioritate majoră menționată în document este necesitatea unui sprijin specific pentru regiunile situate la granița estică a UE, incluzând zona Mării Negre. Această cerere vine pe fondul instabilității geopolitice actuale care afectează zona. Consiliul solicită, de asemenea, o flexibilitate sporită în alocarea fondurilor destinate politicii sociale și climatice, pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor în perioade de criză.
Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene și stabilitatea financiară a statelor membre au devenit un subiect central în contextul tensiunilor geopolitice globale. Deciziile privind alocarea fondurilor de coeziune și a politicilor agricole influențează direct capacitatea de dezvoltare a economiilor europene și reziliența frontierelor externe ale blocului european în fața instabilității regionale.