Un nou proiect de regulament european vizează securizarea accesului la materialul genetic sintetic, pentru a preveni utilizarea acestuia în scopuri militare. Propunerea European Biotech Act introduce măsuri de control asupra furnizorilor care vând produse biotehnologice pe piața Uniunii Europene. Obiectivul principal este limitarea riscului de dezvoltare a armelor biologice prin monitorizarea tranzacțiilor și a identității cumpărătorilor. Această inițiativă pune accent pe necesitatea de a verifica legitimitatea nevoilor de cercetare pentru a evita accesul anonim la secvențe genetice periculoase.
Furnizorii de produse biotehnologice vor avea obligația de a verifica riguros atât cumpărătorii, cât și necesitatea reală a acestora. În cazul în care se identifică o tranzacție suspectă, aceasta trebuie refuzată și raportată imediat către autorități. Propunerea Comisiei stabilește un termen de 24 de ore de la identificarea caracterului suspect pentru notificarea punctului național de contact. În cazul încălcărilor intenționate sau din neglijență, statele membre ar putea aplica amenzi foarte mari, de până la 5% din cifra de afaceri mondială totală a operatorului respectiv.
Controlul propus nu se limitează doar la vânzarea de materiale, ci include și aparatele de sinteză a ADN-ului sau ARN-ului. Aceste echipamente de laborator ar trebui să integreze mecanisme de verificare a secvențelor genetice care prezintă motive de îngrijorare. Statele membre vor desemna autorități specifice pentru a efectua inspecții și pentru a supraveghea respectarea regulilor de biosecuritate. Această abordare vizează și piețele online, asigurând o supraveghere mai amplă asupra proceselor de producție la comandă, care au devenit tot mai ieftine și accesibile.
Cercetătoarea Miranda Smith subliniază că definiția produselor vizate este una extinsă, depășind lista fixă de agenți biologici. Anexa propunerii include secvențe asociate cu agenți aflați pe liste internaționale de control, dar și secvențe cu potențial de a facilita provocarea bolilor. De asemenea, inteligența artificială este văzută ca un factor de risc, deoarece poate facilita proiectarea biologică. Pentru a gestiona aceste evoluții, se propune crearea unui grup consultativ pentru biosecuritate, care să consilieze Comisia cu privire la riscurile modelelor de IA utilizate în biologie.
Deși reglementarea este în curs de examinare, procesul legislativ este încă în așteptarea deciziei comisiilor competente. Parlamentul European indică spre finalul anului 2026, mai exact în jurul datei de 14 decembrie 2026, ca moment pentru examinarea în plen în prima lectură. Propunerea de regulament datează din decembrie 2025, însă adoptarea finală nu este garantată de acest calendar. Miranda Smith avertizează că, chiar și după adoptare, vor mai exista multe detalii tehnice de stabilit și companiile vor avea nevoie de timp pentru a se adapta la noile costuri.
Această discuție despre biosecuritate și controlul tehnologiilor emergente apare într-un context în care evenimentele politice și sociale din Europa sunt monitorizate atent. În timp ce procesele legislative europene avansează, alte subiecte precum rezultatele alegerilor în Suedia sau alte evoluții regionale rămân în atenția observatorilor. Reglementarea biotehnologiei rămâne un subiect complex, aflat la intersecția dintre dezvoltarea științifică și necesitatea de a proteja suveranitatea și siguranța colectivă în fața noilor riscuri tehnologice.