Liderii Uniunii Europene nu au reușit să stabilească un compromis privind următorul buget pe termen lung al blocului comunitar în cadrul summitului de la Bruxelles. Discuțiile de joi s-au prelungit peste durata prevăzută, însă statele membre nu au făcut concesii semnificative pentru a debloca situația. Această lipsă de consens pune sub semnul întrebării posibilitatea de a finaliza un acord până la termenul limită stabilit anterior pentru bugetul european.
Termenul de decembrie 2026, care era considerat obiectivul principal pentru încheierea negocierilor, pare acum tot mai incert din cauza diferențelor dintre guverne. Premierul interimar al Suediei, Ulf Kristersson, a declarat că un acord nu va fi ajuns luna aceasta sau luna viitoare, exprimându-și îndoielile chiar și pentru finalul anului curent. Această incertitudine este reflectată și în modificarea proiectului de concluzii comune, unde formularea privind obiectivul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului a fost atenuată.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, va prelua conducerea negocierilor și urmează să prezinte o nouă propunere în următoarele săptămâni. Această variantă va avea o direcție diferită de propunerea președinției irlandeze, care a fost respinsă în mare parte după ce a propus reducerea bugetului total cu 141 de miliarde de euro. Noua strategie ar trebui să mențină contribuțiile naționale la un nivel scăzut, să includă un nou pachet de taxe la nivelul UE și să păstreze flexibilitatea pentru anumite cheltuieli.
Interesele naționale stricte domină discuțiile, așa cum a subliniat premierul Italiei, Giorgia Meloni, în fața Senatului. Aceasta a afirmat că data nu poate deveni mai importantă decât conținutul acordului și că nu vor semna nimic care să nu fie în interesul Italiei. În același timp, Franța rămâne o preocupare majoră, în special în contextul ascensiunii Marine Le Pen, care a promis limitarea contribuției Franței la bugetul UE la cinci miliarde de euro pe an, de la aproximativ opt miliarde de euro în prezent.
Contextul politic internațional complică procesul de negociere, deoarece numeroase alegeri naționale sunt programate pentru anul 2027. În Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Estonia, Slovacia și Grecia vor avea scrutin, iar campaniile electorale ar putea îngreuna consensul la Bruxelles. Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a avertizat că aceste procese electorale vor crea probabil probleme în cadrul negocierilor. Dacă acordul nu este semnat la timp, există riscul ca decizia să fie amânată până în toamna anului 2027.
Evoluția acestor negocieri este critică pentru stabilitatea financiară a blocului, deoarece orice întârziere afectează capacitatea de finanțare a instituțiilor. Dacă procesul se prelungește până în 2027, ar putea să nu mai existe timp suficient pentru finalizarea actelor legislative necesare. Acest lucru ar putea împiedica intrarea în vigoare a bugetului la data de 1 ianuarie 2028, afectând astfel fluxul de fonduri către beneficiarii programate pentru acel an.