Rezultatele programului PISA 2025, publicate de Comisia Europeană, arată o situație alarmantă pentru sistemele de învățământ din Uniunea Europeană. Aproximativ o treime dintre elevii de 15 ani din UE prezintă performanțe insuficiente la matematică și citire, în timp ce rezultatele la științe rămân, de asemenea, la un nivel scăzut. Această deteriorare a competențelor de bază indică faptul că Europa se îndepărtează de obiectivele strategice stabilite pentru finalul deceniului actual.
La capitolul matematică, datele indică faptul că 33,9% dintre elevii din UE se încadrează în categoria de subperformanță. Această cifră este de peste două ori mai mare decât pragul de 15% care reprezintă obiectivul european pentru anul 2030. Situația este similară și la citire, unde rata subperformanței este de 31,3%, în timp ce la științe proporția de elevi cu rezultate slabe este de 25,9%, depășind cu peste zece puncte procentuale ținta stabilită.
Problema nu vizează doar elevii cu rezultate slabe, ci și scăderea numărului de elevi cu performanțe de excepție. În 2025, doar 4,8% dintre elevii europeni sunt considerați performeri de top la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Aceasta este o distanță semnificativă față de obiectivul european, care impune ca minimum 12% dintre elevi să atingă nivelurile superioare de performanță în toate cele trei domenii analizate.
Analiza Comisiei Europeană evidențiază, de asemenea, o disparitate socială profundă în procesul de învățare. Elevii proveniți din medii dezavantajate sunt de aproximativ patru ori mai predispuși să aibă rezultate slabe la științe față de cei favorizați. În schimb, elevii din medii favorizate au o probabilitate de aproximativ opt ori mai mare de a intra în categoria performerilor de top, ceea ce demonstrează că originea socială influențează masiv șansele de succes.
Pentru a aborda această criză, Comisia Europeană pregătește un nou pachet pentru educație, care va fi prezentat în cursul acestui an. Vicepreședinte executivă a Comisiei, Roxana Mînzatu, a subliniat că profesorii au nevoie de timp, formare și resurse pentru a susține această muncă esențială. Pachetul va viza sprijinirea statelor membre, consolidarea competențelor de bază și adaptarea sistemelor de învățământ la era inteligenței artificiale, utilizând și cadre comune de alfabetizare digitală.
În cadrul Uniunii Europene, deciziile privind organizarea sistemelor de educație și programele școlare naționale rămân în principal în competența statelor membre. Totuși, instituțiile europene coordonează finanțarea și schimbul de bune practici prin instrumente precum Planul de acțiune pentru competențele de bază sau Planul strategic pentru educația STEM, încercând să standardizeze obiectivele de performanță pe tot continentul.