Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o decizie la 17 septembrie 2026 prin care a stabilit că Estonia nu poate impune o garanție financiară ce să condiționeze participarea la alegerile europene. Instanța a considerat că suma de 4.100 de euro cerută pentru fiecare candidat este excesivă și poate descuraja partidele cu resurse limitate. Această decizie vine după ce mecanismul de garanție a fost contestat, deoarece riscul pierderii banilor depășea necesarul pentru a evita candidaturile neserioase.
Litigiul a fost declanșat de lista de candidați depusă de Partidul Verde din Estonia, Erakond Eestimaa Rohelised. Pentru o listă completă de nouă persoane, suma totală a garanției ajungea la 36.900 de euro, iar banii puteau fi restituiți doar dacă partidul obținea cel puțin 5% din voturi. În urma procesului, șapte candidați verzi au fost înregistrați provizori la scrutin după ce Curtea Supremă a Estoniei a dispus această măsură, însă litigiul a continuat pentru a determina dacă regulile de finanțare sunt constituționale.
Judecătorii au analizat impactul financiar al sumei de 4.100 de euro, care reprezenta aproximativ 2,6 salarii mediane brute lunare în Estonia, raportat la nivelul de 1.578 de euro din trimestrul patru al anului 2023. Curtea a observat că garanția pentru alegerile naționale era de cinci ori mai mică, ceea ce ridică semne de întrebare privind proporționalitatea. În acest context, plata garanției putea consuma o parte semnificativă din bugetul anual al unui partid, în condițiile în care donațiile de la persoane juridice sunt interzise.
Guvernul estonian a susținut că scopul garanției este de a reduce numărul de candidaturi neserioase și de a evita cheltuielile publice inutile. Totuși, instanța europeană a avertizat că un astfel de filtru ar putea împiedica apariția unor partide noi și ar încălca dreptul de a fi ales. Deși statele au competență să stabilească reguli electorale, acestea trebuie să rămână proporționale cu scopul urmărit și să nu încetinească pluralismul politic garantat de dreptul UE.
Decizia nu stabilește un plafon european unic pentru toate statele membre, dar obligă autoritățile de la Tallinn să respecte această interpretare. Instanța de drept național va trebui să evalueze dacă mecanismul de restituție a banilor este conform cu standardele europene. Curtea a sublipsit faptul că lipsa perspectivelor electorale nu poate fi un motiv pentru eliminarea unei oferte politice din competiție, punând astfel sub semnul întrebării modul în care Estonia gestiona accesul la candidatură.
În contextul politic actual, discuțiile despre suveranitate și reprezentare rămân intense în Europa. În timp ce liderii mondiali se pregătesc pentru reuniunile de la ONU, deciziile Curții de Justiție privind accesul partidelor la resurse și dreptul de a fi ales rămân subiecte de interes major pentru stabilitatea democrației reprezentative în statele membre.