Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis joi, 8 octombrie, o hotărâre prin care stabilește că dreptul UE se opune practicii din România de a calcula remunerația pentru concediul anual doar pe baza contractului de bază. Conform deciziei, veniturile obținute de un profesor printr-un al doilea contract de muncă, pe durată determinată și cu plata cu ora, trebuie incluse în calculul remunerației pentru concediul anual. Această măsură este obligatorie chiar dacă profesorul deține deja un contract principal pe durată nedeterminată și cu normă întreagă.
Litigiu vizează 14 cadre didactice din România care au cumulat un contract cu normă întreagă cu un contract separat, cu timp parțial și plată cu ora. Cazul a pornit de la membrii personalului didactic reprezentați de Uniunea Sindicală „Didactica” Vaslui, care au avut un litigiu cu Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Vaslui. În perioada 2019-2022, acești angajați au încheiat contracte suplimentare pentru perioada septembrie-iunie, însă drepturile lor financiare pentru concediu și indemnizația de hrană au fost calculate exclusiv pe baza contractelor cu normă întreagă.
CJUE a subliniat că remunerația pentru concediul anual trebuie calculată ținând cont de munca efectuată și de veniturile obținute în baza ambelor contracte. De asemenea, indemnizația de hrană trebuie acordată proporțional și pentru activitatea desfășurată prin contractul cu plata cu ora, fiind inclusă și în remunerația aferentă concediului. Hotărârea nu înseamnă însă acordarea unui al doilea concediu integral de 62 de zile, deoarece principiul proporționalității continuă să fie aplicat pentru a calcula drepturile în funcție de activitatea efectiv prestată.
Instanța a analizat problema și prin prisma normelor europene împotriva discriminării lucrătorilor cu timp parțial și a celor angajați pe durată determinată. Curtea a constatat că un salariat nu poate fi tratat mai puțin favorabil doar pentru că al doilea său contract are timp parțial, dacă situația este comparabilă. Justificarea legată de particularitățile sistemului de învățământ nu permite excluderea remunerației aferente celui de-al doilea contract din calculul total, deoarece dreptul fundamental la un concediu plătit presupune o situație financiară comparabilă cu perioadele de lucru.
CJUE interpretează dreptul UE și nu stabilește sumele exacte datorate celor 14 angajați din dosar. Curtea de Apel Iași va trebui să soluționeze litigiul pe baza acestei interpretări juridice. Decizia este semnificativă deoarece, în septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție ajunsese la interpretarea că cadrele didactice care desfășoară activitate în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte la aceeași unitate, nu beneficiază de concediu plătit pentru acea activitate suplimentară.
În sistemul de învățământ preuniversitar din România, cadrele didactice din învățământul de stat beneficiază de un drept la 62 de zile lucrătoare de concediu anual plătit, conform actualului cadru legislativ. Această hotărâre europeană vine după ce normele metodologice din 2021 prevedeau că personalul didactic beneficiază de concediu plătit numai pentru funcția de bază, ignorând veniturile din orele suplimentare de plată cu ora.