Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ format din șase propuneri care vizează simplificarea procedurilor pentru cei care lucrează în interiorul Uniunii Europene. Obiectivul principal este ca diplomele și calificările profesionale să fie recunoscute mult mai rapid atunci când un cetățean se mută într-un alt stat membru. De asemenea, se dorește ca drepturile sociale să urmărească lucrătorul indiferent de țara în care acesta își desfășoară activitatea profesională.
O schimbare majoră pentru cetățenii care lucrează în alte state UE va fi digitalizarea calificărilor educaționale și profesionale. Documentele, de la învățământul secundar până la studiile doctorale, vor fi transformate în credențiale digitale accesibile chiar și prin telefon, într-o infrastructură securizată. Această procedură va permite utilizarea unei interfețe unice, disponibilă în limbile oficiale ale UE, unde documentele încărcate în limba de origine vor fi traduse automat de sistem.
Recunoașterea automată a profesiilor va fi extinsă, după ce fizioterapeutul a fost adăugat pe lista actuală. Comisia pregătește procesul de includere pentru alte zece profesii, precum inginerii civili, arhitecții peisagiștiști, electricienii sau tehnicienii biomedicali, deși mecanismele vor dura un an sau doi pentru a fi funcționale. Această inițiativă vizează evitarea situațiilor în care un specialist lucrează la un nivel mult sub calificația sa din cauza birocrației.
Paralel cu digitalizarea diplomelor, se pune accent pe crearea unui pașaport digital de securitate socială. Acest instrument va permite verificarea în timp real a documentelor unui angajat, incluzând informații despre asigurarea de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală. Scopul este ca lucrătorii detașați să nu mai fie blocați de procedurile administrative complexe și de formularele pe hârtie necesare între administrațiile statelor membre.
Autoritatea Europeană a Muncii va avea, de asemenea, puteri sporite pentru a efectua inspecții transfrontaliere. Instituția va putea utiliza datele pentru a identifica riscurile de exploatare sau de dumping social, intervenind și în cazul cetățenilor din afara Uniunii Europene. Se discută în prezent și despre responsabilitatea juridică în cazul lanțurilor lungi de subcontractare, pentru a proteja lucrătorii de abuzurile care apar în anumite sectoare de activitate.
În prezent, mobilitatea în Europa este marcată de bariere administrative semnificative, în contextul în care aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii. În 2023, datele arată că aproximativ 40% dintre angajații cu studii superioare provenind din afara UE lucrau în poziții sub nivelul calificării lor, în timp ce pentru cetățenii europeni acest procent este de circa 20%.