Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut un discurs marcat de declarații dure la sediul Organizației Națiunilor Unite, vizând stabilitatea regimurilor politice din vecinătatea Americii. În cadrul intervenției sale, liderul de la Casa Albă a declarat că administrația sa urmărește o schimbare fundamentală în Cuba, susținând că regimul comunist de la Havana se prăbușește și va cădea în curând. Această afirmație a provocat o reacție imediată, delegația cubaneză alegând să părăsească sala de conferințe în momentul în care președintele american și-a dezvăluit ambițiile politice.
Donald Trump a descris Cuba ca fiind un stat complet eșuat, aflat sub cea mai mare presiune din istoria sa. El a subliniat că SUA nu va permite existența unui refugiu pentru adversarii străini care pot amenința America chiar la granița sa. În același timp, președintele american a abordat relația tensionată cu Iranul, menționând că trebuie să decidă între încheierea unui acord sau anihilarea Republicii Islamice Iran. Acesta a afirmat că un acord ar putea fi ajuns imediat după alegerile din Congres, numind iranienii „lași și trădători”.
Discursul a generat și reacții critice din partea unor lideri internaționali prezenți la Adunarea Generală a ONU. Alexander Stubb, președintele Finlandei, a criticat utilizarea unui limbaj disprețuitor și a observat că excesul este adesea confundat cu curajul. Emmanuel Macron, președintele Franței, a întrebat dacă lumea dorește să revină la legea junglei, în timp ce Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Braziliei, a acuzat ONU de eșec în misiunea de a salva omenirea de război. Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a sugerat că stilul lui Donald Trump servește nevoilor sale politice interne.
Pe lângă temele geopolitice, președintele american a propus o schimbare de terminologie pentru tehnologie, intenționând să renumească inteligența artificială în „superinteligență”. Donald Trump a argumentat că termenul „artificială” sugerează ceva fals, în timp ce realitatea tehnologiei este extraordinară. El s-a opus ferm oricărui proiect globalizat de reglementare a acestor sisteme, în ciuda pozițiilor unor state precum Marea Britanie, Finlanda și Norvegia, care susțin controlul tehnologic. Această poziție a fost luată în contrast cu apelurile unor lideri din industria tehnologică pentru limitarea evoluției acestor sisteme.
Contextul discursului a fost marcat de tensiuni diplomatice și de o atmosferă de confrontare între marile puteri. În timp ce Donald Trump a subliniat forța unei Americi reenergizate, alți lideri au evidențiat riscurile provocărilor și lipsa de acțiune a Consiliului de Securitate. Discuțiile de la ONU au acoperat, pe lângă situația din Cuba și Iran, și alte crize majore, precum conflictul din Gaza și riscurile asociate cu noile tehnologii de calcul.