Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European a adoptat o rezoluție prin care solicită un tratament financiar distinct pentru regiunile de la frontiera estică a Uniunii Europene. Această propunere vizează viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 și include posibilitatea de a rezerva până la 10% din bugetele unor instrumente UE relevante pentru aceste zone. România face parte din grupul celor nouă state membre vizate de această abordare europeană, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Eurodeputații propun ca până la 10% din resursele unor instrumente europene specifice să fie direcționate către regiunile de la est, însă această cifră nu se referă la 10% din întregul buget al UE. Documentul solicită, de asemenea, o alocare suplimentară dedicată, reguli de utilizare mai flexibile și un mecanism special de cofinanțare pentru zonele care se confruntă cu costuri geopolitice ridicate. Rezoluția a fost adoptată în cadrul REGI cu 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri, urmând să fie trimisă în plen în luna noiembrie.
Pentru viitoarele programe de cooperare Interreg, comisia cere cel puțin 150 de milioane EUR pentru a compensa pierderea finanțărilor de cooperare care au fost suspendate cu Rusia și Belarus. În ceea ce privește ratele de finanțare, eurodeputații solicită o cofinanțare europeană de până la 95% pentru proiectele din regiunile estice. În cazul proiectelor care sunt considerate de o importanță deosebită pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică, rata de cofinanțare solicitată de REGI poate ajunge chiar și la 100%.
România este inclusă în această strategie regională, însă nici rezoluția REGI, nici documentația EPRS nu stabilesc o sumă fixă care i-ar reveni automat din aceste fonduri. Propunerea urmărește schimbarea modului în care bugetul european tratează regiunile de la frontiera estică, trecând de la dependența de liniile naționale și regionale obișnuite la utilizarea unor instrumente financiare cu resurse rezervate explicit. Această schimbare de paradigmă ar trebui să reflecte nevoile specifice ale zonelor aflate sub presiune geopolitică constantă.
Investițiile vizate de eurodeputați depășesc domeniul apărării, acoperind domenii precum sănătatea, drumurile, energia, infrastructura maritimă și digitală, precum și conectivitatea. Rezoluția subliniază faptul că finanțarea securității nu trebuie să se facă în detrimentul investițiilor tradiționale în dezvoltarea economică și socială, pentru a evita accentuarea depopulării și a declinului economic. Obiectivul este ca regiunile să poată răspunde riscurilor de securitate fără a lăsa în plan secund serviciile publice și capacitatea comunităților de a-și menține populația.
În prezent, arhitectura financiară pentru perioada 2021–2027 include deja resurse pentru regiunile estice, precum cele 5,6 miliarde EUR direcționate prin reorientarea unor fonduri din politica de coeziune. Totuși, aceste sume sunt distincte de noile cereri formulate de REGI pentru perioada 2028–2034. Propunerile actuale privind ratele de cofinanțare de 95% sau 100% reprezintă doar solicitări în etapa de negociere și nu constituie încă reguli aplicabile sau alocări de bani pentru viitorul cadru financiar multianual.