Autoritățile vamale chineze au raportat marți că, în primele zece luni ale anului 2026, excedentul balanței comerciale a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Această evoluție masivă este susținută de creșterea exporturilor către piețele din Uniunea Europeană și Statele Unite. Rezultatele indică o accelerare față de anul trecut, când pragul de 1.000 de miliarde de dolari a fost atins abia în luna noiembrie, după ce anul 2025 s-a încheiat cu un excedent record de 1.200 de miliarde de dolari.
În perioada ianuarie-octombrie 2026, excedentul comercial al Chinei pe relația cu UE a înregistrat o creștere de 28,6%, ajungând la 310,67 miliarde de dolari. Această cifră reprezintă o medie de peste un miliard de dolari pe zi, în ciuda eforturilor celor 27 de state membre UE de a inversa această tendință. Comerțul exterior rămâne motorul principal al economiei chineze, fiind alimentat de o cerere explozivă pentru produse legate de inteligența artificială și vehicule electrice, conform datelor furnizate.
Analiza datelor pentru luna octombrie 2026 arată că exporturile chineze au crescut cu 35,2% în ritm anual, atingând 412,3 miliarde de dolari. Importurile au înregistrat, de asemenea, o creștere de 41,6%, ajungând la 307,1 miliarde de dolari, însă acest nivel nu a fost suficient pentru a contracara avansul exporturilor. În luna octombrie, către Uniunea Europeană au mers 54,58 miliarde de dolari, ceea ce a generat un surplus lunar de 33,4 miliarde de dolari pentru Beijing.
Relația cu Bruxelles-ul rămâne tensionată, instituția acuzând China de practici neloiale și de un deficit comercial „nesustenabil”. Recent, părțile au ajuns la un acord în sectorul auto pentru a limita exporturile de vehicule hibride chinezești. Totodată, exporturile către Statele Unite au crescut cu 32,9% în octombrie, ajungând la 46,4 miliarde de dolari, în ciuda războiului comercial inițiat de Donald Trump. Acesta urmează să se întâlnească cu Xi Jinping la summitul APEC de la Shenzhen.
În ciuda acestor cifre spectaculoase, economia chineză se confruntă cu probleme interne severe, precum stagnarea pieței interne, presiuni deflaționiste și o criză imobiliară profundă. Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, a observat că exportatorii au fost motorul principal în acest an. Autoritățile de la Beijing vizează o creștere a PIB-ului între 4,5% și 5% pentru 2026, acesta fiind cel mai scăzut obiectiv oficial din ultimele decenii, în contextul unei creșteri de 4,5% în trimestrul al treilea.
Evoluția acestor indicatori macroeconomici chinezi are un impact direct asupra stabilității comerciale globale și asupra deciziilor politice din cadrul Uniunii Europene. În timp ce Beijingul își consolidează poziția prin exporturi tehnologice, Bruxelles-ul continuă să monitorizeze impactul acestora asupra industriei europene, încercând să echilibreze securitatea economică cu necesitățile pieței de consum.