În capitală, au fost difuzate informații false conform cărora jandarmii ar fi atacat brutal un grup de ciobani și cetățeni care protestau pașnic. Această narațiune, care pretinde că manifestația a fost suprimită cu gaze și violență, a fost promovată pe grupuri ale diasporei și de europarlamentara Diana Șoșoacă, inclusiv în cadrul unor canale de propagandă rusești. În realitate, intervenția forțelor de ordine a fost un răspuns la acțiunile violente ale unor persoane care au atacat jandarmii și au încercat să forțeze cordonul de siguranță.
Violențele au fost declanșate de persoane care nu făceau parte din grupul de ciobani, ci au infiltrat manifestația pentru a agita spiritele. Presa a identificat printre acești agitatori membri ai galeriilor de fotbal din București și susținători ai curentului suveranist. În urma atacurilor asupra jandarmeriei și a încercărilor de a pătrunde cu forța în sediul guvernului, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Acest incident a dus la rănirea a 10 jandarmi și la reținerea a 47 de persoane, fiind ulterior dispuse măsuri juridice pentru un număr de persoane.
În timp ce unele surse au susținut că au fost peste 50.000 de manifestanți, numărul real de oameni prezenți în Piața Victoriei a fost de câteva mii. Jandarmii au demonstrat o reținere sporită față de evenimentele din 10 august 2018, aplicând doar măsuri punctuale pentru a dispersa mulțimea de provocatori. De asemenea, evenimentul a fost marcat de prezența unor simboluri politice controversate, precum steagul de luptă al Armatei Ruse, care a fost fluturat în timpul protestului de către unii participanți.
Manifestația a fost subiectul unei mari confiscații politice, în contextul în care unii organizatori au declarat că au fost amenințați pentru că nu au obținut autorizația necesară. George Simion a avertizat anterior cu privire la posibilele violențe, susținând ulterior că infiltrați au afectat protestul. În acest context, jandarmii au gestionat situația în limitele ordinii publice, deși mulți manifestanți au fost constrânși să se retragă în momentul în care au izbucnit violențele de către grupările de agitatori.
Narațiunile despre o reprimire brutală au fost utilizate pentru a alimenta tensiunile sociale și pentru a critica autoritățile într-un moment de instabilitate politică. Această strategie de dezinformare a vizat și discreditarea instituțiilor statului, folosind teme precum suveranitatea și controlul extern. În mod oficial, intervenția jandarmiei a fost necesară pentru a proteja personalul și pentru a menține ordinea în fața unor grupări care au blocat accesul și au atacat trecătorii sau angajații din zonă.
Aceste campanii de dezinformare sunt difuzate pe rețelele de socializare și în grupuri ale diasporei, unde există o creștere a susținerii pentru formațiunile politice suveraniste. Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost printre cei care au promovat aceste idei, vorbind despre un guvern controlat de entități externe și despre jandarmi care ar fi atacat cetățenii. Această tactică de comunicare urmărește să creeze o atmosferă de conflict și să mobilizeze spiritele în spațiul public în momente de criză.