România trebuie să își definească propria identitate competitivă pentru a putea negocia eficient în cadrul Uniunii Europene. Miza principală nu este adaptarea la cerințele Comisiei Europene, ci stabilirea unui răspuns național la întrebarea privind poziționarea economiei românești printre cele mai performante economii ale lumii. Succesul negocierilor la Bruxelles depinde în mare măsură de pregătirea internă, deoarece un stat cu proiecte mature și o strategie industrială credibilă obține reguli favorabile mult mai ușor.
Strategia industrială actuală a țării este considerată insuficientă și lipsită de măsuri concrete. FICSIMM a analizat documentul oficial și a transmis observații structurate pe douăsprezece capitole, subliniind că versiunea existentă este departe de realitățile economice. Analiza indică absența unei finanțări corelate și a unor mecanisme de implementare viabile. Este necesară o refacere integrală a acestui document, transformându-l dintr-un simplu raport pentru Bruxelles într-un contract operațional între țară și viitorul său productiv.
O altă problemă majoră este lipsa unei strategii investiționale naționale care să coordoneze sursele masive de finanțare disponibile. România dispune de Planuri Naționale, Fondul European pentru Competitivitate, instrumente SAFE, InvestEU și resurse din Fondul pentru Modernizare. Fără o hartă unică a investițiilor și un spațiu fiscal predictibil pentru cofinanțare, riscul este ca aceste fonduri să fie administrate haotic. Este esențial ca fiecare euro public să fie aliniat cu celelalte, evitând proiecte izolate fără utilitate economică.
Pentru a stimula creșterea, propunerea vizează identificarea și sprijinirea „campionilor regionali”. Aceștia sunt firmele medii care exportă, inovează și creează ecosisteme locale de furnizori. FICSIMM propune un efort comun între MIPE, Ministerul Finanțelor, MEDAT, Agențiile de Dezvoltare Regională și structurile patronale. Scopul nu este alegerea arbitrară a câștigătorilor, ci crearea unor condiții de acces la finanțare de scară, la competențe și la piețe externe pentru acele entități care au demonstrat deja succes pe piață.
Sectorul tehnologic și cel de apărare reprezintă direcții strategice esențiale pentru viitor. România poate ocupa poziții solide în inteligența artificială, semiconductori, industria aerospațială și economia circulară. Totuși, aceste direcții necesită o investiție constantă în cercetare și dezvoltare, un domeniu unde țara se află la nivelul de 0,5% din PIB, fiind printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Este necesar un cadru predictibil, cu finanțare multianuală garantată prin lege și consorții între universități și mediul privat.
Aderarea la OCDE poate servi drept ancoră externă pentru menținerea reformelor economice pe termen lung. Similar cu procesul de aderare la Uniunea Europeană, acest mecanism poate impune o disciplină necesară în guvernanța companiilor de stat și în politicile de investiții. O astfel de ancoră externă ar putea proteja strategia economică de schimbările politice frecvente, asigurând o continuitate care să permită României să devină un furnizor de competitivitate în Europa, nu doar un simplu beneficiar de fonduri.
context_missing: false