Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a declarat că semnalele de alarmă privind finanțele Uniunii Europene nu indică un eșec al sistemului, ci necesitatea unor îmbunătățiri. Într-o conferință de presă online organizată cu jurnaliștii din România, acesta a explicat că instituția funcționează ca un generator de încredere prin identificarea și transmiterea erorilor găsite. Mesajul principal este unul de încredere în instituțiile europene, având în vedere beneficiile aduse spațiului european și, în special, României.
În ceea ce privește impactul financiar asupra României, Lucian Romașcanu a menționat că țara a atras aproximativ 100-110 miliarde de euro, în comparație cu cele 40 de miliarde de euro plătite către Uniune. Referitor la cifrele globale ale anului 2025, plățile efectuate de UE au însumat 216,4 miliarde de euro. Din această sumă, 176,3 miliarde de euro au provenit din bugetul UE, în timp ce 40,1 miliarde de euro au fost direcționate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Raportul anual al ECA a emis o opinie contrară privind cheltuielile din bugetul Uniunii Europene, deoarece rata de eroare a fost de 3,8%, depășind pragul de materialitate de 2%. Aceasta este a șaptea consecutivă anul în care se emite o astfel de opinie. Domeniile cu cele mai mari erori au fost resursele naturale și mediul, cu o rată de 3,9%, și capitolul coeziune, reziliență și valori, unde rata de eroare a ajuns la 6,6%, față de 5,7% în anul 2024.
În cazul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), auditorii au emis o opinie cu rezerve, utilizând o metodologie specifică bazată pe jaloane și ținte. Lucian Romașcanu a semnalat identificarea unor jaloane și ținte neîndeplinite satisfăcător, precum și riscuri de dublă finanțare. De asemenea, au fost observate deficiențe în evaluările Comisiei Europene și în sistemele de control ale statelor membre, ceea ce indică faptul că sistemele de control actuale nu sunt suficient de eficace.
Lucian Romașcanu a criticat propunerea noului cadru financiar multianual, considerând că acesta nu permite o măsurare adecvată a rezultatelor. El a subliniat că, dacă finanțarea se va baza pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, acestea trebuie să fie clar definite, măsurabile și transparente. În prezent, evaluarea asupra cadrului nou de performanță propus este că acesta rămâne insuficient de solid pentru a asigura o trasabilitate și o responsabilitate reală.
Gestionarea fondurilor europene se desfășoară în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, perioadă în care rata de absorbție a fondurilor în gestiune partajată este de doar 30%. Remedierea deficiențelor identificate în raportul anual este considerată esențială pentru consolidarea implementării acestor resurse. Auditorii subliniază necesitatea unei viziuni adaptate realităților economice și sociale pentru a asigura transparența și responsabilitatea necesară în procesul de utilizare a banilor europieni.