Jurnalistul Marius Tucă a criticat dur propunerea prezentată de premierul desemnat Luca Niculescu, care vizează înființarea unui nou organism dedicat luptei împotriva dezinformării. Această inițiativă, care a fost expusă înaintea votului de învestitură, propune crearea Fondului Național pentru Reziliență Informațională. Marius Tucă a evaluat această mișare politică ca fiind o tentativă de a alinia România la standardele și progresismul occidental, adoptând o abordare care pare a fi dictată de instituțiile europene.
În cadrul emisiunii „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, Marius Tucă a declarat că propunerea lui Luca Niculescu reprezintă un model de „copy-paste” de la Uniunea Europeană. El a susținut că liderii politici par să aibă o obsesie pentru noțiunile de dezinformare și atacuri hibride, fără a înțelege în profunzime semnificația acestora. Conform jurnalistului, discursul centrat pe conceptul de „fake news” este o ideologie impusă de structurile de la Bruxelles, care influențează deciziile politice naționale.
Marius Tucă a indicat faptul că direcțiile privind dezinformarea vin direct de la birocrații europeni, menționând nume precum Ursula von der Leyen sau Kaya Callas. El a explicat că lideri precum Macron primesc instrucțiuni unitare despre modul în care trebuie gestionată această problemă. Această coordonare centralizată de la nivelul Comisiei Europene ar determina politicii interne să adopte aceleași mecanisme de control ale mass-media, sub pretextul protejării rezilienței informaționale a statului.
În discuția sa, jurnalistul a făcut referire și la cifrele astronomice care apar în contextul dezinformării și al achizițiilor internaționale. El a menționat un raport din mai 2026 care estima că dezinformarea ar fi costat România un miliard de euro în anul 2025. Totodată, Marius Tucă a invocat procesul legat de Pfizer României, unde Tribunalul de la Bruxelles a decis ca țara să achite peste jumătate de miliard de euro, făcând o paralelă între pierderile financiare și gestionarea crizei.
Jurnalistul a subliniat un contrast între sumele uriașe de bani care par să se strângă și realitatea dureroasă prin care trece România. El a întrebat retoric de cât de multe miliarde au fost colectate într-un timp atât de scurt, comparând situația cu un spectacol trist. Marius Tucă a concluzionat că aceste procese și costuri reprezintă un impact profund asupra societății, în timp ce deciziile de politică externă și internațională rămân strâns legate de agenda europeană.
Contextul acestor dezbateri se înscrie într-o perioadă de reevaluare a relației dintre cetățenii români și instituțiile europene. În timp ce în trecut existau percepții pozitive asupra rolului UE, sociologii au observat schimbări în modul în care românii privesc aceste structuri. Această evoluție are loc într-un cadru în care deciziile privind achizițiile de vaccinuri sau strategiile de securitate sunt monitorizate atent de opinia publică națională.