Rețeaua European Digital Rights și SHARE Foundation au adresat un apel către Uniunea Europeană, solicitând ca progresul Serbiei în procesul de aderare să fie condiționat de încetarea abuzurilor cu programe de spionaj informatic. Această cerere vine după documentarea unor atacuri cibernetice vizând studenți, activiști și membri ai opoziției. Organizațiile subliniază că accesul clandestin la dispozitivele acestor persoane poate expune conversațiile, contactele și planurile de organizare ale grupărilor vizate.
SHARE a documentat un număr de cel puțin 14 persoane vizate, incluzând un parlamentar și un consilier local din opoziție. Bilanțul raportat de organizație cuprinde 12 persoane care au primit alerte de la Apple și două cazuri suplimentare pe dispozitive Android. Acestea din urmă implică o nouă versiune a programului NoviSpy, care pare să necesite acces fizic la telefon. Un membru al mișcării studențești a fost vizat după ce telefonul său a fost confiscat în timpul unor audieri la poliție.
Cercetătorii de la Citizen Lab au identificat indicii de infectare cu Pegasus în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026, printr-un atac asupra serviciului iMessage. Această metodă de spionaj este extrem de periculoasă deoarece nu necesită nicio acțiune din partea utilizatorului pentru a compromite dispozitivul. Deși raportul indică prezența software-ului de la NSO Group, autorul atacului nu este identificat public. Programul poate accesa fotografii, notițe, mesaje criptate și poate activa microfonul sau camera de la distanță.
Presiunea politică asupra Serbiei include și solicitări privind finanțarea europeană. Grupul Verzii/ALE din Parlamentul European a cerut suspendarea plăților către Serbia prin instrumentele de preaderare și Mecanismul de reformă și creștere, până la finalizarea unei investigații internaționale. Această solicitare vizează și un audit independent al agențiilor de securitate. Totodată, președintele parlamentului, Ana Brnabić, a negat oficial existența acestor acțiuni de spionare asupra studenților.
EDRi susține că reacția Uniunii Europene trebuie să fie dublă, vizând atât Serbia, cât și abuzurile din interiorul propriilor state membre. Organizația promovează o interdicție generală care să acopere dezvoltarea, producția, comercializarea și exportul de spyware. Această poziție de advocacy include și eliminarea stimulentelor financiare pentru industria de profil. În apelul actual, se solicită totodată crearea unor căi de reparare a prejudiciilor pentru persoanele care au fost victime ale acestor supravegheri neautorizate.
Problema spyware-ului în Serbia a fost menționată anterior de Comisia Europeană în raportul din noiembrie 2025. Atunci, un caz care implica cel puțin șapte persoane era deja aflat în faza de verificări preliminare, fără a exista indicii de progres în investigație. Evaluările oficiale de până în prezent nu au stabilit stadiul actual al acestui dosar, însă noile descoperiri din septembrie 2026 adaugă o dimensiune critică asupra reculului democratic din țara candidată.