Parlamentul European a stabilit joi prioritățile fundamentale pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene dedicată combaterii corupției în cadrul Uniunii Europene. Prin adoptarea unei rezoluții prin ridicarea mâinii, eurodeputații au inclus în document obiective majore precum prevenirea actelor ilicite, aplicarea riguroasă a legii și consolidarea integrității pe întregul teritoriu european. Această mișare politică vizează adaptarea răspunsului instituțional la noile riscuri de corupție care apar odată cu criminalitatea organizată și noile tehnologii.
Eurodeputații avertizează că fenomenul corupției afectează direct încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar și activitatea economică generală. Documentul subliniază că lipsa sancțiunilor pentru persoanele implicate în astfel de acte poate compromite legitimitatea democratică a instituțiilor. Parlamentul European solicită, prin urmare, o evaluare a riscurilor bazată pe dovezi concrete, programe de formare specializate și reguli mult mai stricte pentru procesele de achiziții publice și acordarea de granturi.
O parte semnificativă a propunerilor vizează standardizarea regulilor între statele membre în privința conflictelor de interese, cadourilor, călătoriilor sponsorizate și a declarațiilor de avere. Parlamentul cere, de asemenea, reglementări clare pentru fenomenul de „ușori turnante”, acesta fiind trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat sau invers. Sunt solicitate norme noi pentru activitățile de lobby și reguli comune privind finanțarea partidelor politice, inclusiv pentru fundațiile politice și intermediari.
Pentru o combatere eficientă, eurodeputații cer o cooperare sporită și un schimb rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Parlamentul European solicită fonduri suplimentare pentru EPPO, astfel încât acesta să poată gestiona cazurile grave de corupție care implică mai multe țări. În acest sens, statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere la acest organism.
Strategia include și măsuri de protecție pentru jurnaliștii de investigație și pentru avertizorii de integritate, asigurând totodată independența autorităților judiciare. Parlamentul European propune ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), facilitând verificarea instituțiilor europene prin aceleași mecanisme folosite la nivel național. Se solicită, în plus, reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.
Contextul actual al corupției în Europa este marcat de o percepție negativă a cetățenilor și de riscuri economice majore. Conform unui sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025, aproximativ 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor. De asemenea, datele furnizate de Europol indică faptul că aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție, ceea ce justifică necesitatea unor măsuri de recuperare a bunurilor obținute ilegal.