Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca viitoarele alianțe școlare europene să fie construite într-un mod incluziv. Obiectivul principal este ca școlile din zonele dezavantajate, regiunile cu capacitate administrativă redusă și elevii cu puține oportunități să poată participa efectiv la aceste rețele. Această mișcare vizează prevenirea situației în care cooperarea europeană ar beneficia exclusiv instituțiilor deja bine dotate, lăsând în urmă comunitățile vulnerabile.
Rezoluția a fost adoptată la data de 8 octombrie, prin 443 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă și 47 de abțineri. Parlamentul cere ca viitorul program să nu se limiteze doar la îmbunătățirea competențelor de bază, ci să integreze și educația civică. Documentul pune accent pe dezvoltarea competențelor democratice, alfabetizarea media, gândirea critică și cunoașterea valorilor Uniunii Europene, oferind astfel o abordare mai amplă decât cea centrată strict pe disciplinele tradiționale.
Eurodeputații subliniază că designul programului va determina cine va beneficia cu adevărat de aceste resurse. Parlamentul solicită măsuri specifice de informare și sprijin pentru școlile din medii socio-economice dificile, asigurând totodată un echilibru geografic. Se dorește evitarea unei rețele accesibile doar școlilor care au deja experiență Erasmus+ sau personal dedicat proiectelor europene. Astfel, alianțele ar trebui să includă diverse trasee, de la învățământul general la formarea profesională sau profiluri de sport și artă.
Conceptul de alianțe vizează crearea unor rețele stabile între școli și autorități educaționale din state diferite, depășind simpla mobilitate individuală de scurtă durată. Scopul este ca profesorii să dezvolte împreună metode și materiale de predare, testând soluții care pot fi aplicate ulterior în alte instituții. Nela Riehl, eurodeputată din Germania, a argumentat că experiența cooperării europene trebuie să înceapă înainte de perioada universitară, aducând dimensiunea europeană direct în mediul școlar.
Comisia urmează să prezinte în luna noiembrie un program-pilot pentru aceste alianțe școlare europene. Instrumentul mai amplu este planificat pentru a fi integrat în cadrul programului de lucru Erasmus+ pentru anul 2028. În acest interval, au început deja activitatea primele European Partnerships for School Development, finanțate în 2026 cu un buget de aproximativ 20 milioane EUR. Aceste proiecte actuale, care au pornit la 1 octombrie, implică aproximativ 400 de școli și autorități școlare din aproape toate statele membre.
Proiectele de parteneriat actuale funcționează ca un test pentru viitorul instrument European School Alliances. Acestea permit cooperarea între autorități școlare și unități de învățământ din cel puțin două țări participante la Erasmus+. Prin monitorizarea acestor modele de cooperare și a problemelor administrative care pot apărea, Comisia va putea construi o structură mai solidă pentru anul 2028. Obiectivul final este ca instrumentul european să completeze politicile naționale fără a impune un curriculum școlar unic la nivelul UE.