Parlamentul European a adoptat un raport privind Scutul european pentru democrație, prin care solicită participarea obligatorie a tuturor statelor membre la un centru european independent. Această structură ar trebui să combată ingerințele străine și dezinformarea, având un mandat clar, un buget propriu și un control parlamentar strict. Propunerea a fost votată cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, vizând întărirea protecției alegerilor în mediul digital.
Noua propunere de centru european este mult mai restrictivă decât modelul actual de cooperare voluntară anunțat de Comisie. În timp ce structura lansată de Comisie la 24 februarie 2026 funcționează pe bază de voluntariat, Parlamentul solicită un organism cu participare obligatorie pentru a coordona acțiunile naționale și instrumentele UE. Scopul este de a evita răspunsul fragmentat în fața amenințărilor externe, prin consolidarea resurselor existente fără a le dubla.
În ceea ce privește amenințările digitale, raportul identifică Rusia ca fiind principala amenințare pentru integritatea europeană, menționând și activități ostile din partea Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Acestea includ atacuri cibernetice, sabotaj fizic, spionaj și utilizarea de boți pentru manipularea informațiilor. Eurodeputații cer aplicarea riguroasă a Regulamentului privind serviciile digitale și a Regulamentului privind inteligența artificială pentru a limita impactul dezinformării.
Protecția alegerilor se va concentra pe clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică și pe monitorizarea finanțării politice prin criptomonede. Parlamentul cere măsuri specifice împotriva conținutului deepfake răuvoitor și a reclamelor frauduloase, precum și protejarea candidatelor. Eurodeputatul Tomas Tobé a subliniat că drepturile de exprimare protejează oamenii, nu mașinile, afirmând că „Boții ruși nu reprezintă libertate de exprimare”.
Totodată, există rezistență în interiorul instituțiilor europene față de acest nou model de organizare. Grupul ECR a avertizat că un organism permanent ar putea duce la o extindere nejustificată a atribuțiilor UE asupra proceselor electorale naționale. Deși recunosc amenințările din partea Rusiei și Chinei, aceștia susțin că o structură cu atribuții de monitorizare și răspuns la crize nu are un temei clar în tratatele actuale.
Discuțiile despre reziliența democratică și protecția societății vin într-un context în care stabilitatea socială este o temă sensibilă. În septembrie 2026, evenimente precum protestele fermierilor sau violențele din Piața Victoriei au scos în evidență importanța unității în fața tensiunilor. Ilie Bolojan a subliniat în acest context că nicio țară nu poate progresa dacă este dezbătută prin ură și că succesul depinde de capacitatea de a acționa împreună.